CONCURSURILE SMART !
ACASA
Legea Invatamantului PDF Imprimare E-mail

Legea nr. 84 / 1995

TITLUL I: Dispozitii generale

Art. 1
Prezenta lege reglementeaza organizarea si functionarea sistemului national de invatamant.

Art. 2
In Romania invatamantul constituie prioritate nationala.

Art. 3
(1) Invatamantul urmareste realizarea idealului educational, intemeiat pe traditiile umaniste, pe valorile democratiei si pe aspiratiile societatii romanesti,si contribuie la pastrarea identitatii nationale.
(2) Idealul educational al scolii romanesti consta in dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, in formarea personalitatii autonome si creative.

Art. 4
(1) Invatamantul are ca finalitate formarea personalitatii umane prin:
a) insusirea cunostintelor stiintifice, a valorilor culturii nationale si universale;
b) formarea capacitatilor intelectuale, a disponibilitatilor afective si a abilitatilor practice prin asimilarea de cunostinte umaniste, stiintifice, tehnice si estetice;
c) asimilarea tehnicilor de munca intelectuala, necesare instruirii si autoinstruirii pe durata intregii vieti;
d) educarea in spiritul respectarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, al demnitatii si al tolerantei, al schimbului liber de opinii;
e) cultivarea sensibilitatii fata de problematica umana, fata de valorile moral-civice, a respectului pentru natura si mediul inconjurator;
f) dezvoltarea armonioasa a individului prin educatie fizica, educatie igienico-sanitara si practicarea sportului;
g) profesionalizarea tinerei generatii pentru desfasurarea unor activitati utile, producatoare de bunuri materiale si spirituale.
*) Republicata in temeiul art. II din Legea nr. 151/1999 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 36/1997 pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 370 din 3 august 1999, dandu-se articolelor si alineatelor o noua numerotare si actualizandu-se unele denumiri.
Legea nr. 84/1995 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1996 si a mai fost modificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 36/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 152 din 14 iulie 1997, si prin Legea nr.151/1999.
(2) Invatamantul asigura cultivarea dragostei fata de tara, fata de trecutul istoric si de traditiile poporului roman.
(3) Finalitatile scolii romanesti se realizeaza prin strategii si tehnici moderne de instruire si educare, sustinute de stiintele educatiei si de practica scolara, conform obiectivelor fiecarui nivel de invatamant.

Art. 5
(1) Cetatenii Romaniei au drepturi egale de acces la toate nivelurile si formele de invatamant, indiferent de conditia sociala si materiala, de sex, rasa, nationalitate, apartenenta politica sau religioasa.
(2) Statul promoveaza principiile invatamantului democratic si garanteaza dreptul la educatie diferentiata, pe baza pluralismului educational, in beneficiul individului si al intregii societati.
(3) Statul promoveaza principiile educatiei permanente.

Art. 6.
Invatamantul obligatoriu este de 9 clase.
Frecventarea obligatorie a invatamantului de 9 clase, forma de zi, inceteaza la varsta de 17 ani.

Art. 7
(1) Invatamantul de stat este gratuit.
(2) Pentru unele activitati se pot percepe taxe in conditiile stabilite de prezenta lege.
(3) Invatamantul de stat este finantat de la bugetul de stat si de la bugetele locale. Fondurile destinate invatamantului sunt nominalizate distinct in bugetul de stat si in bugetele locale.
(4) Invatamantul poate fi finantat si direct de catre agenti economici, precum si de alte persoane fizice sau juridice.
(5) Invatamantul poate fi sustinut prin burse, credite de studii, taxe, donatii, sponsorizari, surse proprii si alte surse legale.
(6) Statul ii sprijina material, cu precadere, pe elevii si studentii care obtin rezultate foarte bune la invatatura si dovedesc aptitudini deosebite pentru formarea lor in domeniul unei profesiuni.
(7) Statul si alti factori interesati subventioneaza activitatile de performanta, de nivel national si international, ale elevilor si studentilor.
(8) Institutiile si unitatile de invatamant sunt persoane juridice, cu exceptia scolilor care au numai clasele I-IV.

Art. 8
(1) Invatamantul de toate gradele se desfasoara in limba romana. Acesta se desfasoara, in conditiile prezentei legi, si in limbile minoritatilor nationale, precum si in limbi de circulatie internationala.
(2) In fiecare localitate se organizeaza si functioneaza unitati, clase sau formatii de studiu cu limba de predare romana si, dupa caz, cu predarea in limbile minoritatilor nationale ori se asigura scolarizarea in limba materna in cea mai apropiata localitate in care este posibil.
(3) Invatarea in scoala a limbii romane, ca limba oficiala de stat, este obligatorie pentru toti cetatenii romani, indiferent de nationalitate. Planurile de invatamant trebuie sa cuprinda numarul necesar de ore si, totodata, se vor asigura conditiile care sa permita insusirea limbii oficiale de stat.
(4) Atat in invatamantul de stat, cat si in cel particular documentele scolare si universitare oficiale, nominalizate prin ordin al ministrului educatiei nationale, se intocmesc in limba romana. Celelalte inscrisuri scolare si universitare pot fi redactate in limba de predare.
(5) Unitatile si institutiile de invatamant pot efectua si emite, la cerere, traduceri oficiale ale documentelor si ale altor inscrisuri scolare si universitare proprii.

Art. 9
(1) Planurile-cadru ale invatamantului primar, gimnazial, liceal si profesional includ Religia ca disciplina scolara, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul parintilor sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia si confesiunea.
(2) La solicitarea scrisa a parintilor sau a tutorelui legal instituit, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz situatia scolara se incheie fara aceasta disciplina. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina.
(3) Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educatiei Nationale organizarea unui invatamant teologic specific pregatirii personalului de cult si activitatii social-misionare a cultelor, numai pentru absolventii invatamanului gimnazial sau liceal, dupa caz, proportional cu ponderea numerica a fiecarui cult in configuratia religioasa a tarii, potrivit recensamantului oficial reactualizat. Infiintarea si functionarea acestui invatamant se fac potrivit legii.
(4) Cultele recunoscute de stat au dreptul de a infiinta si administra propriile unitati si institutii de invatamant particulare, conform legii.
(5) Curriculumul specific invatamantului preuniversitar teologic se elaboreaza de catre cultul respectiv, se avizeaza de Secretariatul de Stat pentru Culte si se aproba de Ministerul Educatiei Nationale. Curriculumul invatamantului preuniversitar particular, organizat de culte, altul decat cel teologic, se elaboreaza si se aproba conform legii. Pentru invatamantul superior curriculumul se elaboreaza si se aproba potrivit legii.

Art. 10
(1) Reteaua unitatilor invatamantului de stat este organizata si aprobata de Ministerul Educatiei Nationale, in colaborare si cu sprijinul administratiei publice locale, in concordanta cu dinamica demografica si cu necesitatile de formare profesionala, actuale si de perspectiva. Reteaua institutiilor invatamantului de stat este organizata de Ministerul Educatiei Nationale conform legii.
(2) Autoritatile locale si agentii economici pot infiinta si finanta unitati scolare in conditiile legii.
(3) Ministerul Educatiei Nationale poate aproba organizarea de unitati si institutii de invatamant in care predarea sa se faca in limbi de circulatie internationala, in conditiile prezentei legi. In aceste scoli Limba si literatura romana, Istoria romanilor si Geografia Romaniei se predau si se examineaza in limba romana.
(4) Ministerul Educatiei Nationale poate aproba organizarea de unitati de invatamant sau de clase constituite din elevi capabili de performante.
(5) In conditiile prezentei legi se pot organiza unitati de invatamant cu predarea in limba romana pe langa oficiile diplomatice si institutiile culturale ale Romaniei in strainatate.
(6) Ministerul Educatiei Nationale, in colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, are obligatia sa sprijine invatamantul in limba materna in tarile in care traiesc romani, cu respectarea legislatiei statului respectiv.

Art. 11
(1) Invatamantul nu se subordoneaza scopurilor si doctrinelor promovate de partide sau de alte formatiuni politice.
(2) In unitatile si in spatiile de invatamant se interzic crearea si functionarea partidelor sau altor formatiuni politice, precum si desfasurarea activitatilor de organizare si propaganda politica.
(3) In invatamant se interzice prozelitismul religios.
(4) In spatiile destinate procesului de invatamant, in unitati de cercetare stiintifica, biblioteci, edituri si tipografii ale institutiilor de invatamant, in camine, internate, cantine, cluburi, case de cultura ale studentilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze si complexe cultural-sportive, palate si cluburi ale copiilor si elevilor sunt interzise activitatile care incalca normele generale de moralitate, primejduind sanatatea fizica sau psihica a tineretului.

Art. 12
(1) Ministerul Educatiei Nationale, pe baza consultarii celorlalte institutii si ministere interesate, proiecteaza, fundamenteaza si aplica strategia globala a invatamantului, stabileste obiectivele sistemului de invatamant in ansamblul sau, precum si obiectivele educationale pe niveluri si profiluri de invatamant.
(2) Organizarea si continutul invatamantului nu pot fi structurate dupa criterii exclusiviste si discriminatorii de ordin ideologic, politic, religios sau etnic. Nu sunt considerate a fi structurate dupa criterii exclusiviste si discriminatorii unitatile si institutiile de invatamant create din nevoi de ordin religios sau lingvistic, in care predarea corespunde alegerii parintilor sau a tutorilor legal instituiti ai elevilor.
(3) Ministerul Educatiei Nationale, consultand factorii interesati in organizarea unor forme si tipuri specifice de invatamant, raspunde de elaborarea curriculumului: planuri de invatamant, programe si manuale scolare pentru invatamantul preuniversitar. In invatamantul superior curriculumul se stabileste conform autonomiei universitare si standardelor nationale.

Art. 13
Autonomia universitara este garantata.

Art. 14
(1) In sistemul national de invatamant, de stat si particular, pot fi initiate si organizate alternative educationale, cu acordul Ministerului Educatiei Nationale, conform legii.
(2) Evaluarea si acreditarea alternativelor educationale se fac de Ministerul Educatiei Nationale, potrivit legii.
TITLUL II: Sistemul national de invatamant

CAPITOLUL I: Dispozitii comune

Art. 15
(1) Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de diferite tipuri, niveluri si forme de organizare a activitatii de instruire si educare.
(2) Sistemul national de invatamant cuprinde unitati si institutii de invatamant, de stat si particulare.
(3) Privatizarea institutiilor si a unitatilor de invatamant de stat este interzisa.
(4) Invatamantul este organizat pe niveluri, asigurand coerenta si continuitatea instruirii si educatiei, in concordanta cu particularitatile de varsta si individuale.
(5) Sistemul national de invatamant cuprinde:
a) invatamantul prescolar: grupa mica; grupa mijlocie; grupa mare, pregatitoare pentru scoala;
b) invatamantul primar: clasele I-IV;
c) invatamantul secundar: invatamantul gimnazial, secundar inferior, clasele V-IX; invatamantul liceal, secundar superior, clasele X-XII/XIII; invatamantul profesional: anii I-II/III;
d) invatamantul postliceal;
e) invatamantul superior: invatamantul universitar si invatamantul postuniversitar;
f) educatia permanenta.
(6) Invatamantul prescolar, primar, gimnazial, profesional, liceal si postliceal formeaza invatamantul preuniversitar.
(7) Invatamantul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare, Ministerului Educatiei Nationale, iar invatamantul superior este coordonat de Ministerul Educatiei Nationale, cu respectarea autonomiei universitare.
(8) Formele de organizare a invatamantului sunt: invatamant de zi, seral, cu frecventa redusa si invatamant la distanta.
(9) In sistemul educatiei permanente se poate practica invatamantul prin corespondenta sau la distanta.
(10) Invatamantul obligatoriu, care cuprinde invatamantul primar si gimnazial, este invatamant de zi. In mod exceptional, invatamantul gimnazial se poate organiza si ca invatamant seral, cu frecventa redusa sau la distanta, pentru persoanele care au depasit cu mai mult de 2 ani varsta corespunzatoare clasei.
(11) In sistemul de invatamant pot functiona unitati-pilot, experimentale si de aplicatie.
(12) In raport cu conditiile existente pot functiona grupuri scolare in care se organizeaza invatamant profesional, liceal si postliceal, cu o conducere unica.
(13) In cadrul sistemului national de invatamant, sub coordonarea si controlul Ministerului Educatiei Nationale, se pot infiinta si pot functiona, conform legii, structuri de invatamant organizate prin cooperare intre unitati si institutii din tara si din strainatate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.

Art. 16
(1) Sistemul national de invatamant are caracter deschis. In invatamantul preuniversitar trecerea elevilor de la o unitate scolara la alta, de la un profil la altul si de la o filiera la alta este posibila in conditiile stabilite prin regulament al Ministerului Educatiei Nationale. In invatamantul superior caracterul deschis este asigurat prin Carta universitara.
(2) Elevii si studentii cu aptitudini si performante scolare exceptionale pot promova 2 ani de studii intr-un an scolar sau universitar.

Art. 17
(1) Ministerul Educatiei Nationale, inspectoratele scolare si autoritatile administratiei publice locale asigura conditiile necesare pentru ca elevii sa frecventeze cursurile primare si gimnaziale, de regula, in localitatile in care acestia domiciliaza.
(2) In situatii justificate elevilor din invatamantul primar si gimnazial, scolarizati intr-o alta localitate, li se asigura, dupa caz, servicii de transport, masa si internat, cu sprijinul Ministerului Educatiei Nationale, al autoritatilor administratiei publice locale, al agentilor economici, al comunitatilor locale, al societatilor de binefacere, al altor persoane juridice sau fizice.
CAPITOLUL II: Invatamantul prescolar
Art. 18
(1) Invatamantul prescolar se organizeaza pentru copii in varsta de 3-7 ani, in gradinite de copii cu program normal, prelungit si saptamanal.
(2) Gradinitele se infiinteaza de catre inspectoratele scolare.
(3) Agentii economici si alte persoane juridice, precum si persoanele fizice pot infiinta si finanta gradinite, cu acordul inspectoratelor scolare, in conditiile legii.

Art. 19
Pentru asigurarea continuitatii intre invatamantul prescolar si cel primar se instituie si se vor generaliza treptat grupele pregatitoare pentru scoala, cuprinzand copii in varsta de 5-6 (7) ani. Costurile scolarizarii vor fi suportate de catre Ministerul Educatiei Nationale.
CAPITOLUL III: Invatamantul primar
Art. 20
(1) Invatamantul primar se organizeaza ca invatamant de zi si functioneaza, de regula, cu program de dimineata, in cadrul scolilor cu clasele I-IV, I-IX sau I-XII/XIII.
(2) In clasa I sunt inscrisi copiii care implinesc varsta de 7 ani in anul calendaristic respectiv.
(3) La cererea parintilor sau a sustinatorilor legali pot fi inscrisi in clasa I si copiii care implinesc varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar, daca dezvoltarea lor psihosomatica este corespunzatoare.
(4) Ministerul Educatiei Nationale poate aproba organizarea unor clase constituite din copii care, din diferite motive, nu au absolvit pana la varsta de 14 ani primele patru clase ale invatamantului obligatoriu.
CAPITOLUL IV: Invatamantul secundar

Sectiunea 1: Invatamantul gimnazial

Art. 21
Invatamantul gimnazial functioneaza in cadrul scolilor cu clasele I-IX, I-XII/XIII sau XII/XIII, dupa caz.

Art. 22
(1) Studiile gimnaziale se incheie cu sustinerea unui examen national de capacitate, structurat pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educatiei Nationale si date publicitatii pana la data inceperii anului scolar, la Limba si literatura romana, Matematica si la o proba din Istoria romanilor sau Geografia Romaniei. Elevii apartinand minoritatilor nationale, care frecventeaza cursurile gimnaziale in limba materna, sustin si o proba la Limba si literatura materna.
(2) In caz de nepromovare a examenului de capacitate, acesta poate fi sustinut in oricare dintre sesiunile ulterioare.
(3) Elevilor care promoveaza examenul de capacitate li se acorda certificat de capacitate. Celor care nu promoveaza examenul de capacitate li se elibereaza, la cerere, copie de pe foaia matricola.
Sectiunea a 2-a: Invatamantul liceal
Art. 23
(1) Invatamantul liceal cuprinde clasele X-XII/XIII, invatamant de zi, si clasele X-XIII/XIV, invatamant seral, cu frecventa redusa sau la distanta.
(2) Reteaua liceelor de stat este aprobata de Ministerul Educatiei Nationale, la propunerea inspectoratelor scolare, cu consultarea altor factori interesati, si ca rezultat al evaluarii institutionale realizate de Comisia Nationala de Evaluare Institutionala. Reteaua se publica inaintea examenului de capacitate; numarul de locuri si de clase se aproba anual, in functie de cerintele locale si nationale.
(3) Invatamantul liceal seral, cu frecventa redusa si la distanta poate functiona, in conditiile legii, in unitati de invatamant stabilite de inspectoratele scolare.

Art. 24
(1) Invatamantul liceal functioneaza, de regula, cu urmatoarele filiere si profiluri:
a) filiera teoretica, cu profilurile umanist si real;
b) filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, exploatarea resurselor naturale si protectia mediului;
c) filiera vocationala, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic si pedagogic.
(2) Liceele se organizeaza cu unul sau mai multe profiluri. In cadrul acestor profiluri se pot organiza, cu aprobarea Ministerului Educatiei Nationale, clase cu specializari mai restranse si clase speciale pentru elevi cu aptitudini si performante exceptionale.
(3) La liceele care, pe langa diploma de bacalaureat, elibereaza si certificat de competente profesionale, durata studiilor poate fi de 4 ani si este stabilita de Ministerul Educatiei Nationale.
(4) Ministerul Educatiei Nationale poate restructura profilurile si specializarile in raport cu dinamica profesiilor si a ocupatiilor de pe piata fortei de munca.

Art. 25
(1) Admiterea elevilor in invatamantul liceal se face pe baza criteriilor stabilite prin metodologia elaborata de Ministerul Educatiei Nationale, care se da publicitatii la inceputul anului scolar precedent admiterii.
(2) La admiterea in invatamantul liceal se pot inscrie absolventii invatamantului gimnazial, cu certificat de capacitate.
(3) Inscrierea la admiterea in invatamantul liceal, cursuri de zi, se poate face in primii 2 ani de la absolvirea gimnaziului, daca la data inceperii anului scolar elevul nu a depasit varsta de 18 ani.

Art. 26
(1) Studiile liceale se incheie cu un examen national de bacalaureat, diversificat in functie de filiera, profil, specializare si de optiunea elevului.
(2) Examenul national de bacalaureat consta in sustinearea a doua, respectiv trei probe comune si a trei probe diferentiate, in functie de filiera si de profil.
A. Probele comune sunt:
a) Limba si literatura romana, scris si oral;
b) una dintre limbile moderne de circulatie internationala studiate in liceu;
c) Limba materna, scris si oral, pentru elevii care au urmat studiile liceale intr-o limba a minoritatilor nationale; limba si literatura intr-o limba de circulatie internationala, pentru elevii care au urmat studiile liceale cu limba de predare in limba de circulatie internationala respectiva.
B. Probele de examen, diferentiate in functie de filiera, profil, specializare si de optiunea elevului, sunt:
Filiera teoretica
a) Profil umanist:
1. Istorie sau Geografie;
2. o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii;
3. o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior.
b) Profil real:
1. Matematica;
2. o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii;
3. o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior.
Filiera tehnologica
a) Matematica, pentru toate profilurile si specializarile;
b) o proba la alegere din aria curriculara "tehnologii", in functie de specializarea aleasa de elev;
c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele alese anterior.
Filiera vocationala
a) Istorie sau Geografie ori o disciplina socioumana, respectiv Matematica sau Stiinte, in functie de profil;
b) o proba la alegere din ariile curriculare specifice profilului si specializarii; ariile curriculare sunt stabilite de comun acord de Ministerul Educatiei Nationale si ministerele interesate;
c) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele alese anterior.
(3) Pentru filierele tehnologica si vocationala studiile liceale se pot incheia si cu un examen de certificare a competentelor profesionale, separat de examenul de bacalaureat, in conditiile legii.
(4) Lista cuprinzand probele de examen, continutul programelor si modul de desfasurare a bacalaureatului si a examenului de certificare a competentelor profesionale se stabilesc prin metodologie, aprobata de Ministerul Educatiei Nationale, si se dau publicitatii pana la data inceperii anului scolar precedent examenului.
(5) La intocmirea listei cuprinzand probele de examen si la stabilirea continutului programelor de bacalaureat pot fi consultate si institutiile de invatamant superior.
(6) In cazul intreruperii studiilor se recunoaste fiecare an scolar promovat. La cerere, se elibereaza un document de certificare a studiilor efectuate.

Art. 27
(1) Examenul de bacalaureat se sustine in fata unei comisii stabilite de inspectoratul scolar. Comisia este condusa de un presedinte, numit de Ministerul Educatiei Nationale dintre cadrele didactice universitare de predare, avand titlul stiintific de doctor.
(2) In decursul unui an solar se organizeaza doua sesiuni de bacalaureat. Rezultatele examenului de bacalaureat sunt publice.
(3) Comisiile sunt alcatuite din profesori de la alte licee decat cele in care se sustine bacalaureatul.
(4) Numarul comisiilor si numarul unitatilor de invatamant in care se desfasoara examenul de bacalaureat se stabilesc de Ministerul Educatiei Nationale.
(5) Candidatii proveniti din invatamantul de stat pot sustine examenul de bacalaureat si examenul de certificare a competentelor profesionale, fara taxa, de cel mult doua ori. Prezentarile ulterioare la aceste examene sunt conditionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educatiei Nationale, potrivit legii.
(6) La fiecare prezentare candidatii sustin examenul de bacalaureat integral.

Art. 28
(1) In urma promovarii examenului de bacalaureat absolventului i se elibereaza diploma de bacalaureat. Eliberarea certificatului de competente profesionale nu este conditionata de promovarea examenului de bacalaureat.
(2) Absolventilor de liceu fara diploma de bacalaureat li se elibereaza, la cerere, certificat de absolvire si copie de pe foaia matricola.
(3) Absolventii care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum 9,50, iar la bacalaureat au obtinut media10, primesc diploma de merit.
Sectiunea a 3-a: Invatamantul profesional
Art. 29
Invatamantul profesional se organizeaza ca invatamant de zi sau seral, prin scoli profesionale si scoli de ucenici. Aceste scoli pot functiona independent sau pe langa grupuri scolare.

Art. 30
(1) Reteaua invatamantului profesional este organizata de Ministerul Educatiei Nationale, cu consultarea factorilor interesati.
(2) Reteaua invatamantului profesional, meseriile pentru care se scolarizeaza si numarul de locuri aferente se dau publicitatii cu 6 luni inainte de inceperea anului scolar.
(3) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare se elaboreaza si se aproba de Ministerul Educatiei Nationale, cu consultarea factorilor interesati, pe baza standardelor de pregatire profesionala si, dupa caz, a standardelor ocupationale.

Art. 31
(1) La scolile profesionale se pot inscrie absolventi de gimnaziu cu certificat de capacitate.
(2) Durata studiilor in scolile profesionale este de 2-3 ani.
(3) Admiterea in scolile profesionale se face pe baza de probe stabilite de unitatile de invatamant respective, cu consultarea factorilor interesati. Continutul probelor de admitere se stabileste de unitatile de invatamant.

Art. 32
Scolile profesionale organizeaza, la cererea factorilor interesati, pe baza de contract, cursuri de calificare si de conversie profesionala, cu respectarea standardelor ocupationale.

Art. 33
(1) La scolile de ucenici se pot inscrie absolventii de gimnaziu, cu sau fara certificat de capacitate. Pregatirea prin scolile de ucenici vizeaza insusirea unor deprinderi preponderent practice, conforme standardelor ocupationale.
(2) Durata studiilor in scolile de ucenici este de 1-2 ani. Structura anului scolar este adaptata specificului pregatirii in meserie.
(3) Scolile de ucenici functioneaza, de regula, in cadrul scolilor profesionale sau al grupurilor scolare. La cererea factorilor interesati, ucenicia se poate efectua si direct la locul de munca al intreprinzatorilor privati, potrivit reglementarilor stabilite de Ministerul Educatiei Nationale.
(4) Admiterea in scolile de ucenici se face prin testari specifice meseriei.

Art. 34
(1) Cursurile scolii profesionale se incheie cu examen de absolvire. Pregatirea prin scolile de ucenici se incheie cu sustinerea unei probe practice pentru certificarea pregatirii profesionale.
(2) Sistemul de certificare a pregatirii prin invatamantul profesional se organizeaza in baza reglementarilor comune ale Ministerului Educatiei Nationale si ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.

Art. 35
Organizarea invatamantului profesional, admiterea si examenul de absolvire sunt reglementate de Ministerul Educatiei Nationale, prin metodologie specifica.

Art. 36
(1) Elevii invatamantului profesional cu certificat de capacitate pot urma, in paralel, studiile liceale la forma de invatamant seral, invatamant cu frecventa redusa sau invatamant la distanta, in urma admiterii, in conditiile prezentei legi.
(2) Absolventii scolilor profesionale pot urma studiile liceale in urma admiterii, in conditiile prezentei legi. Acestora li se poate recunoaste partial pregatirea dobandita in scoala profesionala, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei Nationale.
CAPITOLUL V: Invatamantul de arta si invatamantul sportiv
Art. 37
(1) Invatamantul de arta si invatamantul sportiv se organizeaza pentru elevii cu aptitudini in aceste domenii.
(2) Unitatile in care se organizeaza invatamantul de arta si invatamantul sportiv se aproba de Ministerul Educatiei Nationale, la propunerea inspectoratelor scolare.

Art. 38
In invatamantul de arta si in invatamantul sportiv:
a) scolarizarea se realizeaza, de regula, incepand cu clasele primare;
b) probele de admitere cuprind testarea aptitudinilor specifice;
c) planurile-cadrude invatamant sunt adaptate profilului;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizeaza pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei Nationale;
e) examenul de capacitate include si o proba practica, specifica domeniului artistic sau sportiv studiat;
f) programele scolare pentru invatamantul liceal de arta si invatamantul liceal sportiv respecta obiectivele stabilite pentru profilul respectiv.

Art. 39
Pentru fiecare profil al invatamantului de arta si al invatamantului sportiv se elibereaza certificat de capacitate, respectiv diploma de bacalaureat, care atesta specialitatea absolvita. Pentru anumite specializari pot fi eliberate si certificate de competente profesionale.

Art. 40
(1) Pentru activitatea sportiva si artistica de performanta Ministerul Educatiei Nationale poate organiza cluburi scolare, scoli si licee cu program sportiv sau de arta, integrat sau suplimentar.
(2) Pentru sprijinirea activitatii sportive si artistice de performanta Ministerul Educatiei Nationale organizeaza tabere sportive sau de creatie artistica, concursuri sportive sau artistice, campionate scolare, festivaluri; acorda burse si alte forme de sprijin material.
(3) Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Culturii si celelalte ministere interesate au obligatia sa sprijine financiar si material activitatile de performanta in domeniul sportului si al artelor.
CAPITOLUL VI: Invatamantul special
Art. 41
(1) Invatamantul special se organizeaza de Ministerul Educatiei Nationale, pentru prescolarii si elevii cu deficiente mintale, fizice, senzoriale, de limbaj, socio-afective si de comportament sau cu deficiente asociate, in scopul instruirii si educarii, al recuperarii si integrarii lor sociale.
(2) Integrarea scolara a copiilor cu cerinte educative speciale se realizeaza prin unitati de invatamant special, in grupe si clase speciale din unitati prescolare si scolare obisnuite, sau in unitati de invatamant obisnuite, inclusiv in unitati cu predare in limbile minoritatilor nationale.
(3) Invatamantul special primar si gimnazial este obligatoriu si are durata, dupa caz, de 9 sau 10 ani.

Art. 42
(1) Invatamantul special este gratuit.
(2) Invatamantul special este organizat ca invatamant de zi. In cazuri deosebite acesta se poate organiza si sub alte forme.
(3) Unitatile de invatamant special pot beneficia de sprijinul institutiilor de protectie sociala, al altor organizatii de stat si particulare, al societatilor de binefacere, al persoanelor fizice sau juridice din tara si din strainatate, pentru stimulare, compensare si recuperare a handicapului.

Art. 43
Tipul si gradul handicapului copilului se stabilesc de comisii de expertiza, interscolare si judetene, subordonate inspectoratelor scolare.

Art. 44
Invatamantul special dispune de planuri de invatamant, programe scolare, manuale si metodologii didactice alternative, elaborate in functie de tipul si gradul handicapului si aprobate de Ministerul Educatiei Nationale.

Art. 45
(1) In invatamantul prescolar si primar, in functie de evolutia copilului, se pot face propuneri de reorientare operativa dinspre scoala speciala spre scoala de masa si invers sau dinspre caminul-scoala spre scoala speciala si invers.
(2) Propunerea de reorientare se face de catre cadrul didactic care a lucrat cu copilul in cauza si de catre psihologul scolar. Hotararea de reorientare se ia de catre comisia de expertiza, cu acordul familiei sau al sustinatorului legal.
(3) Copiii cu cerinte educative speciale, care nu au putut fi reorientati spre invatamantul de masa, inclusiv in clase speciale, continua procesul de educatie in unitati ale invatamantului special primar, gimnazial, profesional, liceal si postliceal, diferentiat dupa tipul si gradul handicapului.

Art. 46
Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, impreuna cu alte organisme guvernamentale sau neguvernamentale cu preocupari in domeniu, asigura integrarea in viata activa, in forma corespunzatoare de munca, a absolventilor invatamantului special, potrivit calificarii obtinute si in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.
CAPITOLUL VII: Unitati conexe ale invatamantului preuniversitar
Art. 47
(1) La nivelul invatamantului prescolar, primar si gimnazial, pe langa unele unitati de invatamant reprezentative in zona respectiva se organizeaza centre logopedice interscolare, coordonate de inspectoratele scolare, ca structuri de invatamant special integrat.
(2) Centrele logopedice interscolare functioneaza cu profesori logopezi, avand calificarea in psihopedagogie speciala, psihologie sau pedagogie; acestia au si obligatia sa indrume educatoarele, invatatorii si institutorii in metodica dezvoltarii si corectarii limbajului celor care prezinta tulburari de vorbire.
(3) Pentru copiii cu boli cronice Ministerul Educatiei Nationale organizeaza, dupa caz, grupe sau clase in cadrul unitatilor sanitare respective.

Art. 48
(1) Protectia copilului aflat in dificultate este realizata conform legii.
(2) Stabilirea continuturilor educative ale activitatilor specifice, a metodologiilor didactice, formarea, pregatirea si perfectionarea personalului responsabil cu instructia si educatia in cadrul centrelor de plasament si de primire a copilului, din cadrul serviciilor publice specializate pentru protectia copilului, sunt de competenta Ministerului Educatiei Nationale.

Art. 49
(1) In judete si in municipiul Bucuresti functioneaza centre sau cabinete de asistenta psihopedagogica; acestea asigura si activitatea de orientare scolara si profesionala.
(2) Regulamentul de functionare a acestor centre sau cabinete se stabileste prin ordin al ministrului educatiei nationale.

Art. 50
(1) In fiecare judet si in municipiul Bucuresti functioneaza Casa corpului didactic, subordonata inspectoratului scolar.
(2) Structura si atributiile Casei corpului didactic se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Educatiei Nationale.
CAPITOLUL VIII: Invatamantul postliceal
Art. 51
(1) Invatamantul postliceal de stat se organizeaza de Ministerul Educatiei Nationale, din proprie initiativa sau la cererea agentilor economici si a altor institutii interesate.
(2) Nomenclatorul specializarilor si al grupelor de specializari se stabileste de Ministerul Educatiei Nationale, impreuna cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, la propunerea factorilor interesati.
(3) Scolarizarea in cadrul acestui tip de invatamant este finantata de solicitanti, persoane fizice sau juridice, prin contract incheiat cu unitatea de invatamant care asigura scolarizarea.
(4) Scolile de maistri sunt scoli postliceale.
(5) Invatamantul postliceal are o durata de 1-3 ani.

Art. 52
(1) Admiterea in invatamantul postliceal se face in conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul Educatiei Nationale, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea de invatamant, cu consultarea factorilor interesati.
(2) Au dreptul sa se inscrie in invatamantul postliceal, in conditiile alin. (1), absolventii de liceu, cu sau fara diploma de bacalaureat.
(3) Numarul de locuri pentru invatamantul postliceal de stat se stabileste in conditiile art. 51 alin. (3), se aproba de inspectoratul scolar si se comunica Ministerului Educatiei Nationale.

Art. 53
(1) Invatamantul postliceal se incheie cu examen de absolvire, reglementat de Ministerul Educatiei Nationale prin metodologie specifica, elaborata cu consultarea factorilor interesati.
(2) Promovarea examenului de absolvire da dreptul la obtinerea unui certificat de competente profesionale.
(3) In cazul nepromovarii examenului de absolvire, acesta mai poate fi sustinut in oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare de catre absolventi.

Art. 54
Prin hotarare a Guvernului se stabilesc, anual, obligatiile statului referitoare la invatamantul postliceal.
CAPITOLUL IX: Invatamantul superior
Art. 55
(1) Invatamantul superior se realizeaza prin institutii de invatamant: universitati, institute, academii de studii si scoli de studii postuniversitare.
(2) Misiunea institutiilor de invatamant superior este de invatamant si de cercetare sau numai de invatamant.

Art. 56
(1) Infiintarea institutiilor de invatamant superior se face prin lege, in baza procedurilor prevazute de Legea nr. 88/1993.
(2) Infiintarea si functionarea facultatilor, a colegiilor si specializarilor universitare se fac potrivit legii.
(3) Infiintarea departamentelor universitare se aproba de senatele universitare.
(4) Infiintarea departamentelor universitare pentru pregatirea personalului didactic se aproba de Ministerul Educatiei Nationale, la propunerea senatelor universitare.
Sectiunea 1: Organizarea invatamantului universitar
Art. 57
Invatamantul universitar are caracter deschis si se organizeaza sub forma de:
a) invatamant universitar de scurta durata;
b) invatamant universitar de lunga durata.

Art. 58
(1) Invatamantul universitar de stat este gratuit, pentru cifra de scolarizare aprobata anual de Guvern, si cu taxa, conform legii.
(2) In invatamantul universitar de stat gratuit se percep taxe pentru: depasirea duratei de scolarizare prevazute de lege, admiteri, inmatriculari, reinmatriculari, repetarea examenelor si a altor forme de verificare, care depasesc prevederile planurilor de invatamant. De asemenea, se pot percepe taxe si pentru activitati neincluse in planul de invatamant, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
(3) Cuantumul taxelor si scutirea de la plata acestora se stabilesc de senatele universitare.

Art. 59
(1) Pot participa la admiterea in invatamantul universitar absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat. Organizarea admiterii este de competenta fiecarei institutii de invatamant superior, pe baza criteriilor generale stabilite de Ministerul Educatiei Nationale. Admiterea se poate organiza in doua sesiuni.
(2) Absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat, care au obtinut in unul din ultimii 2 ani de studii distinctii la olimpiade scolare internationale, la concursuri artistice sau sportive de nivel continental, mondial sau olimpic, au dreptul de a se inscrie in invatamantul universitar fara sustinerea admiterii.
(3) Absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat, care au obtinut, in cel putin unul din ultimii 2 ani de studii, premii la olimpiade scolare, la concursuri artistice sau sportive, de nivel national sau pe grupe de tari, pot fi admisi in invatamantul universitar, conform criteriilor generale stabilite de Ministerul Educatiei Nationale si criteriilor specifice elaborate de senatele universitare.
(4) In invatamantul universitar de stat conditiile de admitere, reteaua si cifrele de scolarizare se fac publice cu cel putin 6 luni inainte de inceperea anului universitar.

Art. 60
(1) Activitatea didactica se poate organiza in urmatoarele forme: de zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta. Formele de invatamant seral, cu frecventa redusa si la distanta pot fi organizate de institutiile de invatamant superior care au cursuri de zi.
(2) Durata studiilor in invatamantul universitar seral si in cel cu frecventa redusa este mai mare cu un an decat cea prevazuta pentru invatamantul de zi. Durata studiilor in invatamantul universitar la distanta se reglementeaza prin hotarare a Guvernului.
(3) Diplomele si certificatele de studii eliberate de institutiile de invatamant superior, in conditiile legii, pentru aceeasi specializare sunt echivalente, indiferent de forma de invatamant absolvita.
(4) Nomenclatorul specializarilor si al grupelor de specializari se stabileste de Ministerul Educatiei Nationale impreuna cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, cu consultarea Consiliului National de Evaluare Academica si Acreditare, a institutiilor de invatamant superior si a altor factori interesati.
(5) Absolventii cu diploma de licenta pot urma o a doua specializare, in conditiile stabilite in Carta universitara.
(6) Absolventii cu diploma ai colegiilor universitare pot urma o a doua specializare in cadrul invatamantului universitar de scurta durata, in conditiile stabilite in Carta universitara.

Art. 61
(1) In institutiile de invatamant superior pot fi inscrisi si studenti straini, in conformitate cu prevederile legale.
(2) Cetatenii straini care studiaza in Romania in invatamantul superior de stat, cu exceptia celor care beneficiaza de burse din partea statului roman, platesc taxe de scolarizare stabilite anual prin hotarare a Guvernului.
Sectiunea a 2-a: Invatamantul universitar de scurta durata
Art. 62
Invatamantul universitar de scurta durata este de 3 ani, cu exceptia cazului prevazut la art. 64 alin. (2), si este organizat in colegii universitare, in cadrul institutiilor de invatamant universitar de lunga durata.

Art. 63
(1) Admiterea in colegiile universitare se face pe baza criteriilor prevazute pentru invatamantul universitar de lunga durata.
(2) Studiile in invatamantul universitar de scurta durata de incheie cu examen de absolvire, organizat pe baza criteriilor elaborate de Ministerul Educatiei Nationale si a unei metodologii stabilite de senatele universitare. Absolventii primesc diplome in care se specifica domeniul specializarii dobandite.
(3) Absolventii care nu au promovat examenul mentionat la alin. (2) primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de scurta durata si o copie de pe foaia matricola. Ei mai pot sustine examenul de absolvire in oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar.

Art. 64
(1) Colegiile universitare cu profil pedagogic asigura pregatirea de institutori pentru invatamantul prescolar si primar; acestia dobandesc specializarea si pentru predarea in invatamantul gimnazial, dupa caz, a unei discipline: limba straina, Muzica, Desen sau Educatie fizica.
(2) Durata studiilor la colegiul pedagogic universitar este de 2 ani, pentru absolventii liceelor pedagogice, si de 3 ani, pentru absolventii liceelor cu alt profil.
(3) In cadrul colegiilor pedagogice universitare functioneaza serii paralele, cu planuri de invatamant diferite, in raport cu durata scolarizarii.

Art. 65
(1) Absolventii cu diploma ai colegiilor universitare pot continua studiile in invatamantul universitar de lunga durata, in cadrul profilului studiat initial sau apropiat, in limita locurilor disponibile pentru anul universitar curent, stabilite de senatul institutiei de invatamant superior primitoare. Criteriile de admitere se stabilesc de institutiile de invatamant universitar de lunga durata, conform Cartei universitare.
(2) Candidatii admisi vor sustine examene de diferenta stabilite de consiliile facultatilor si vor fi inscrisi in anul de studiu corespunzator examenelor recunoscute si celor promovate.
Sectiunea a 3-a: Invatamantul universitar de lunga durata
Art. 66
Invatamantul universitar de lunga durata se desfasoara in universitati, institute si academii de studii, cu facultati si specializari autorizate sau acreditate.

Art. 67
(1) Durata studiilor la cursurile de zi in invatamantul universitar de lunga durata este, in functie de profil, de 4-6 ani si se stabileste prin hotarare a Guvernului. Modificarea duratei studiilor se poate face numai incepand cu anul I.
(2) Studiile in invatamantul universitar de lunga durata se incheie cu examen de licenta sau de diploma. Criteriile generale de organizare a examenului de licenta si de diploma se stabilesc de Ministerul Educatiei Nationale, iar continutul acestora si criteriile specifice, de catre senatele universitare.
(3) Absolventii care au promovat examenul de licenta primesc titlul de licentiat in profilul si in specializarea urmate.
(4) Absolventii care nu au promovat examenul de licenta sau de diploma primesc, la cerere, un certificat de studii universitare de lunga durata si copie de pe foaia matricola. Ei mai pot sustine examenul de licenta sau de diploma in oricare alta sesiune, cu acoperirea cheltuielilor de examinare stabilite de senatul universitar. Institutiile de invatamant superior pot organiza cursuri speciale, in conditiile art. 58, pentru absolventii proprii ori din alte institutii de invatamant superior, in vederea pregatirii pentru examenul de licenta, respectiv de diploma.
(5) Titulatura diplomei de licenta se stabileste de Ministerul Educatiei Nationale, in conformitate cu standardele internationale.
(6) Studiile in invatamantul universitar cu o durata mai mare de 4 ani se incheie, dupa caz, cu examen de diploma.
(7) Absolventii care au promovat acest examen primesc titlul de diplomat in specializarea urmata, in conformitate cu standardele internationale.
(8) Diplomele eliberate de institutiile de invatamant universitar de lunga durata pana in anul 1999 inclusiv sunt echivalente cu diplomele obtinute in urma promovarii examenului de licenta, respectiv de diploma.

Art. 68
(1) Studentii si absolventii care opteaza pentru profesiunea didactica au obligatia sa absolve cursurile organizate de Departamentul pentru pregatirea personalului didactic.
(2) Departamentele pentru pregatirea personalului didactic functioneaza in institutiile de invatamant superior, pe baza de regulament, si au planuri de invatamant distincte, aprobate de senatul universitatii.
(3) Pregatirea studentilor, prevazuta la alin. (1) si (2), se realizeaza in regimul activitatilor didactice optionale. Planurile de invatamant ale departamentului sunt integrate in planurile de invatamant ale facultatilor de profil.
(4) Absolventilor Departamentului pentru pregatirea personalului didactic li se elibereaza certificate de absolvire, pe baza carora sunt abilitati sa functioneze in calitate de cadre didactice.
(5) Absolventii invatamantului universitar pot profesa in invatamant numai daca au obtinut certificatul de absolvire mentionat la alin. (4) sau daca efectueaza pregatirea prevazuta la alin. (1) in primii 3 ani de la angajare.

Art. 69
Activitatile clinice din invatamantul medical superior de stat se organizeaza in unitatile sanitare publice atestate, care apartin Ministerului Sanatatii si celorlalte ministere cu retea sanitara proprie. Metodologia de organizare si de desfasurare a acestor activitati se elaboreaza de Ministerul Educatiei Nationale si de Ministerul Sanatatii.
Sectiunea a 4-a: Invatamantul postuniversitar
Art. 70
(1) Invatamantul postuniversitar asigura specializarea in domeniu sau extinderea si perfectionarea pregatirii atestate prin diploma obtinuta la finalizarea studiilor universitare.
(2) Invatamantul postuniversitar se organizeaza in institutii de invatamant superior si in scoli de studii postuniversitare, acreditate in acest scop, si se realizeaza prin: studii aprofundate de specialitate, masterat, studii academice postuniversitare, doctorat, studii postuniversitare de specializare si cursuri de perfectionare postuniversitare.
(3) Infiintarea structurilor de invatamant postuniversitar in cadrul institutiilor de invatamant superior acreditate in acest scop se aproba de Ministerul Educatiei Nationale, la propunerea senatelor universitare.

Art. 71
(1) Admiterea in invatamantul postuniversitar, cu exceptia doctoratului, se face pe baza criteriilor generale aprobate de Ministerul Educatiei Nationale si a criteriilor specifice aprobate de senatul institutiei de invatamant superior.
(2) Admiterea la doctorat, organizarea si desfasurarea acestuia se reglementeaza prin hotarare a Guvernului.
(3) Numarul locurilor pentru invatamantul postuniversitar se stabileste de:
a) Ministerul Educatiei Nationale, pentru cele finantate de la bugetul de stat;
b) senatele universitare, pentru cele sustinute prin taxe sau prin alte surse extrabugetare.

Art. 72
(1) Studiile aprofundate au durata de doua sau trei semestre si se fac in domeniul de specializare a diplomei obtinute la finalizarea studiilor universitare de lunga durata.
(2) Studiile aprofundate se incheie cu o disertatie. Absolventii primesc diploma de studii aprofundate.
(3) Studentii inmatriculati la studii aprofundate de specialitate pe locurile finantate de la bugetul de stat beneficiaza de gratuitatea studiilor, precum si de burse, in conformitate cu prevederile legii.
(4) Studiile de masterat au durata de 2-4 semestre si integreaza mai multe domenii de specializare, avand rolul de a extinde competentele in aceste domenii. Studiile de masterat pot fi urmate de absolventii cu diploma obtinuta la finalizarea studiilor universitare de lunga durata, indiferent de profil sau de specializare.
(5) Masteratul se organizeaza in cadrul institutelor de invatamant superior sau in scoli de studii postuniversitare, infiintate ca institutii independente. Studentii inmatriculati la masterat pe locurile finantate de la bugetul de stat beneficiaza de gratuitatea studiilor, precum si de burse, in conformitate cu prevederile legii.
(6) Masteratul se incheie cu sustinerea unei disertatii. Absolventii care au promovat disertatia primesc diploma de master.

Art. 73
(1) Doctoratul este o forma superioara de invatamant si cercetare.
(2) Au dreptul sa participe la concursul de admitere la doctorat absolventii cu diploma ai invatamantului universitar de lunga durata.
(3) Conducatorii de doctorat pot fi profesori universitari titulari, asociati sau consultanti ori academicieni, avand titlul de doctor. Dreptul de a conduce doctoratul este avizat nominal de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, la propunerea institutiilor organizatoare, si este conferit prin ordin al ministrului educatiei nationale.
(4) Doctoratul este organizat, cu si fara frecventa, in institutiile de invatamant superior aprobate de Ministerul Educatiei Nationale, la propunerea Consiliului National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare.
(5) Doctoratul se incheie cu o teza sustinuta public si evaluata de o comisie de specialisti aprobata de senatul institutiei de invatamant superior organizatoare. Comisia este alcatuita dintr-un presedinte, conducatorul de doctorat si din trei referenti oficiali, specialisti cu activitate stiintifica deosebita, cu titlu de doctor in domeniu, profesori universitari, conferentiari universitari, academicieni, cercetatori stiintifici principali gradul I, din tara sau din strainatate, dintre care cel putin 2 nu functioneaza in institutia organizatoare a doctoratului. Pentru activitatea depusa referentii oficiali sunt platiti potrivit normelor stabilite de Ministerul Educatiei Nationale.
(6) Titlul stiintific de doctor se acorda de catre institutia organizatoare si se confirma de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, la propunerea comisiilor de specialitate. Pe baza ordinului ministrului educatiei nationale institutia organizatoare elibereaza diploma de doctor.

Art. 74
(1) Scolile de studii academice postuniversitare, organizate ca institutii independente in tara sau in strainatate, ofera programe de pregatire cu durata de 2-4 semestre, la forma de invatamant de zi sau cu frecventa redusa, in vederea extinderii si perfectionarii pregatirii atestate prin diploma de studii universitare de lunga durata.
(2) Studiile se finalizeaza cu sustinerea unei disertatii. Absolventii primesc diploma de studii academice postuniversitare.

Art. 75
(1) Studiile postuniversitare de specializare pot fi urmate de absolventii cu diploma obtinuta la finalizarea studiilor de lunga durata. Durata studiilor, curriculumul si modalitatea de finalizare se aproba de senatele universitare.
(2) Absolventilor li se elibereaza diploma de studii postuniversitare de specializare.

Art. 76
(1) Cursurile postuniversitare de perfectionare pot fi urmate de absolventii cu diploma ai invatamantului universitar de scurta sau de lunga durata. Durata cursurilor, programul de pregatire si modalitatea de finalizare a studiilor se aproba de senatul universitar.
(2) Personalul didactic cu studii universitare de scurta sau de lunga durata din invatamantul preuniversitar participa periodic la cursuri postuniversitare de perfectionare a pregatirii de specialitate, metodice si psihopedagogice, conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei Nationale.
(3) Absolventii cursurilor postuniversitare de perfectionare primesc certificat de absolvire.

Art. 77
Pentru organizarea activitatilor de pregatire postuniversitara prevazute la art. 74 institutiile de invatamant superior se pot asocia cu institutii similare, precum si cu agenti economici din tara sau din strainatate. In acest caz structura studiilor, structurile organizatorice si modul lor de functionare si de finantare se aproba de Ministerul Educatiei Nationale, la propunerea institutiei de invatamant superior initiatoare.

Art. 78
(1) Invatamantul postuniversitar este sustinut prin taxe sau din alte surse, cu exceptiile prevazute de lege.
(2) Bursele de stat in invatamantul postuniversitar se obtin prin concurs.

Art. 79
Invatamantul postuniversitar medical se organizeaza in forme specifice stabilite prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Educatiei Nationale si a Ministerului Sanatatii.
Sectiunea a 5-a: Cercetarea stiintifica in invatamantul superior
Art. 80
(1) In institutiile de invatamant superior se organizeaza activitati de cercetare stiintifica, dezvoltare tehnologica, proiectare, consultanta sau expertiza, care se desfasoara in cadrul departamentelor, catedrelor sau in unitati proprii de cercetare stiintifica, inclusiv prin colaborare cu institutii de invatamant si de cercetare din tara sau din strainatate.
(2) Unitatile de cercetare stiintifica se infiinteaza cu aprobarea senatelor universitare.
(3) Catedrele, departamentele si unitatile de cercetare stiintifica sunt incadrate cu personal didactic, de cercetare stiintifica si cu alte categorii de personal.
(4) Activitatea de cercetare stiintifica constituie unul dintre criteriile de apreciere a valorii profesionale a cadrului didactic si, dupa caz, poate completa norma didactica.
(5) Studentii pot participa la contracte de cercetare stiintifica din departamente, catedre si unitati de cercetare.
(6) Modul de organizare si de desfasurare a cercetarii stiintifice in institutiile de invatamant superior se stabileste prin regulament aprobat de senatul universitar.
(7) Pentru activitati de cercetare stiintifica specifice, in reteaua Ministerului Educatiei Nationale pot functiona institute de cercetare cu personalitate juridica.
(8) Cercetarea stiintifica din invatamantul superior beneficiaza gratuit de serviciile intregii retele de informare si de documentare a bibliotecilor din invatamant.

Art. 81
(1) Programele de cercetare stiintifica fundamentala, precum si alte programe de interes deosebit sunt finantate, pe baza de contracte, din fondurile alocate anual, direct Ministerului Educatiei Nationale, de la bugetul de stat, separat de finantarea procesului de invatamant. Finantarea contractelor de cercetare se face in mod competitiv, pe baza evaluarilor facute de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice Universitare.
(2) Programele de cercetare tehnologica avansata, programele de cercetare aplicativa, precum si activitatile de proiectare, consultanta, expertiza, altele decat cele avand ca beneficiar Ministerul Educatiei Nationale, sunt finantate, pe baza de contracte incheiate direct cu beneficiarii cercetarilor sau ai activitatilor respective, din fondurile de la bugetul de stat si din fondul special de cercetare, alocate altor ministere, precum si din alte surse.
(3) In cazul contractelor de finantare sau de granturi, incheiate intre Agentia Nationala pentru Stiinta, Tehnologie si Inovare*), pe de o parte, si unitatile mentionate la art. 80 alin. (1), (2) si (7), pe de alta parte, rezultatele cercetarilor apartin executantilor.
*) In conformitate cu prevederile art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 515 din 30 decembrie 1998 si aprobata prin Legea nr. 157/1999, atributiile fostului Minister al Cercetarii si Tehnologiei au fost preluate de Agentia Nationala pentru Stiinta, Tehnologie si Inovare.
(4) Activitatea de cercetare stiintifica desfasurata in institutele de cercetare ale Ministerului Educatiei Nationale este finantata de la bugetul de stat, pentru programele solicitate de acest minister, si din alte surse, pentru programele comandate de terti.

Art. 82
(1) Veniturile proprii ale institutiilor de invatamant superior, realizate din contracte de cercetare stiintifica, de proiectare, de consultanta sau de expertiza, precum si din contracte pentru alte servicii stiintifice sau didactice, se evidentiaza in conturi distincte la banci comerciale, in conditiile legii. Aceste venituri se utilizeaza, cu acordul responsabilului de contract si cu avizul rectorului, pentru dezvoltarea bazei materiale proprii de cercetare si de activitati didactice, precum si pentru plata personalului care a executat contractul. Baza materiala este constituita din obiecte ca: mijloace fixe, obiecte de inventar si materiale de orice fel. Aceste obiecte pot fi cumparate in timpul desfasurarii contractului sau dupa predarea lucrarii si dupa incasarea banilor.
(2) Din veniturile prevazute la alin. (1) se mai pot finanta urmatoarele categorii de cheltuieli: burse de cercetare si instruire, informare si documentare, taxe pentru participarea ca membru in organisme, organizatii si institutii de profil, organizarea si/sau participarea la manifestari cultural-stiintifice interne si internationale, editarea de carte didactica si de specialitate.
(3) Veniturile realizate si neutilizate la finele anului se reporteaza cu aceeasi destinatie in anul urmator.
Sectiunea a 6-a: Structura institutiilor de invatamant superior
Art. 83
Institutia de invatamant superior cuprinde, de regula, mai multe facultati, colegii universitare, departamente, catedre, unitati de cercetare stiintifica, de proiectare si de microproductie.

Art. 84
(1) Facultatea reprezinta unitatea functionala de baza a institutiei de invatamant superior si are in componenta una sau mai multe sectii de specialitate. Facultatea este organizata pe departamente si catedre. Activitatea didactica in cadrul facultatii se desfasoara pe ani de studii, serii de predare, grupe si subgrupe.
(2) Facultatile se individualizeaza prin:
a) conditii de admitere si absolvire;
b) programe de studiu;
c) domenii de specializare.
(3) Facultatea cuprinde personal didactic si studenti, cercetatori stiintifici si proiectanti, personal auxiliar si administrativ.

Art. 85
Colegiul universitar este unitatea functionala subordonata institutiei de invatamant superior sau facultatii.

Art. 86
Departamentul constituie o structura subordonata institutiei de invatamant superior sau, dupa caz, facultatii, avand functii didactice, de cercetare stiintifica, de proiectare si de productie. Organizarea si functionarea departamentelor se stabilesc de senatele universitare.

Art. 87
Catedra este unitatea structurala de baza a facultatii sau, dupa caz, a departamentului, care realizeaza activitati de invatamant si de cercetare. Catedra cuprinde personal didactic si, dupa caz, personal de cercetare, de proiectare si auxiliar, dintr-o disciplina sau dintr-o familie de discipline.

Art. 88
(1) Institutiile de invatamant superior sau componentele acestora au dreptul de a organiza si de a administra unitati si centre de cercetare, centre pentru pregatirea resurselor umane, unitati de productie, respectiv de microproductie, loturi experimentale sau structuri institutionale, singure sau in colaborare cu persoane juridice.
(2) Institutiile de invatamant superior au dreptul de a organiza, in colaborare cu institutii similare din tara si din strainatate, programe de invatamant universitar si postuniversitar, conform metodologiei stabilite de Ministerul Educatiei Nationale.
Sectiunea a 7-a: Autonomia universitara
Art. 89
(1) Autonomia universitara consta in dreptul comunitatii universitare de a se conduce, de a-si exercita libertatile academice fara nici un fel de ingerinte ideologice, politice sau religioase, de a-si asuma un ansamblu de competente si obligatii in concordanta cu optiunile si orientarile strategice nationale ale dezvoltarii invatamantului superior, stabilite prin lege.
(2) Autonomia universitara se coreleaza cu principiul raspunderii personale si publice pentru calitatea intregii activitati didactice si de cercetare stiintifica pe care o desfasoara institutia respectiva de invatamant superior.

Art. 90
(1) Comunitatea universitara este constituita din personal didactic, personal didactic auxiliar, personal de cercetare stiintifica, de proiectare, precum si din cei care studiaza in institutia respectiva.
(2) Comunitatea universitara foloseste in activitatea sa personal administrativ.

Art. 91
(1) Spatiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, campusurilor universitare, dotarilor de orice fel si cu orice destinatie, folosite de institutia de invatamant superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este indreptatita sa le utilizeze.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) spatiile si dotarile aferente care apartin Ministerului Sanatatii si ministerelor cu retea sanitara proprie, in care se desfasoara invatamantul medical superior de stat.

Art. 92
(1) Ansamblul de drepturi si obligatii, precum si normele care reglementeaza viata comunitatii universitare in spatiul universitar propriu sunt cuprinse in Carta universitara a institutiei de invatamant superior, adoptata de senatul universitar, in conditiile legii.
(2) Autonomia universitara vizeaza domeniile conducerii, structurarii si functionarii institutiei, ale activitatii didactice si de cercetare stiintifica, ale administrarii si ale finantarii.
(3) Autonomia universitara se realizeaza, in principal, prin:
a) stabilirea structurii interne a institutiei de invatamant superior, conform legii;
b) programarea, organizarea, desfasurarea si perfectionarea procesului de invatamant; stabilirea planurilor de invatamant si a programelor analitice in acord cu strategiile si cu standardele nationale ale dezvoltarii invatamantului superior; organizarea admiterii candidatilor la studii si definirea criteriilor de evaluare a performantelor academice si profesionale ale studentilor;
c) proiectarea, organizarea si stabilirea formelor de invatamant postuniversitar, confirmate prin acreditarea programelor de studiu; stabilirea, impreuna cu Ministerul Educatiei Nationale si cu alte autoritati publice, agenti economici, organizatii profesionale si patronale recunoscute la nivel national, a domeniilor in care se utilizeaza diplomele si certificatele proprii emise;
d) selectarea si promovarea personalului didactic ori ale celorlalte categorii de personal angajat, precum si stabilirea criteriilor de apreciere a activitatii didactice si stiintifice; acordarea titlurilor didactice, stiintifice si onorifice, in conditiile legii;
e) organizarea cercetarii stiintifice si a documentarii; organizarea activitatilor de editare si de tiparire; organizarea activitatilor audiovizuale; stabilirea programelor de cooperare cu alte institutii de invatamant superior si de cercetare, din tara si din strainatate;
f) eligibilitatea tuturor organismelor de conducere prin vot secret;
g) stabilirea necesitatii financiare si materiale; folosirea fondurilor si gestionarea lor, cu respectarea prevederilor legale; gasirea si stabilirea surselor suplimentare de venituri; organizarea si controlul serviciilor economico-gospodaresti;
h) solutionarea problemelor sociale ale comunitatilor universitare; acordarea burselor de studiu si de cercetare, inclusiv a celor provenite din fonduri proprii;
i) organizarea de manifestari si activitati stiintifice, culturale si sportive;
j) infiintarea de fundatii, conform legii; stabilirea si folosirea unor insemne si simboluri proprii;
k) asigurarea ordinii si disciplinei in spatiul universitar.
(4) In plan financiar autonomia universitara se realizeaza ca drept de gestionare, potrivit legii si raspunderii personale, a fondurilor alocate de la bugetul public national sau provenite din alte surse, inclusiv a veniturilor realizate din taxele in valuta de la studenti si cursanti straini, potrivit criteriilor stabilite de comun acord cu Ministerul Educatiei Nationale.

Art. 93
(1) Membrii comunitatii universitare au dreptul de a lua parte la conducerea treburilor universitare; organismele de conducere se aleg prin vot secret, potrivit Cartei universitare, pentru perioade de 4 ani.
(2) Organele alese, cu exceptia rectorului, se confirma de catre senatul universitar. Rectorul se alege de catre senat si se confirma prin ordin al ministrului educatiei nationale. O persoana nu poate ocupa functia de decan sau de rector mai mult de doua mandate succesive. Rectorul poate fi revocat din functie de catre senatul universitar prin aceeasi procedura folosita la numire.
(3) Ministrul educatiei nationale il poate suspenda din functie, din motive justificate, pe rectorul unei institutii de invatamant superior, de stat sau particular, acreditata. Hotararea de revocare sau de mentinere in functie a rectorului se ia de catre senatul universitar, in cel mult 30 de zile de la data comunicarii ordinului de suspendare.

Art. 94
(1) In senatele universitare si in consiliile facultatilor studentii sunt reprezentati in proportie de o patrime din numarul membrilor acestor consilii si senate, in conditiile stabilite de Carta universitara.
(2) Protectia membrilor comunitatii universitare in activitatea profesionala si in spatiul universitar este inscrisa in Carta universitara. Abaterile de la deontologia universitara se analizeaza si se solutioneaza la nivelul consiliilor facultatilor si al senatului.
(3) Membrii comunitatii universitare sunt obligati sa respecte regulamentele interne ale institutiei de invatamant superior, stabilite in conformitate cu Carta universitara.

Art. 95
Spatiul universitar este inviolabil. Accesul in spatiul universitar este permis numai in conditiile stabilite prin lege sau prin Carta universitara.

Art. 96
La nivel national autonomia universitara se manifesta prin relatia directa a rectorului institutiei de invatamant superior cu Ministerul Educatiei Nationale si prin alegerea reprezentantilor institutiei in organismele profesionale, conform legii.
CAPITOLUL X: Invatamantul militar
Art. 97
(1) Invatamantul militar este invatamant de stat, parte integranta a sistemului national de invatamant, si cuprinde: invatamant liceal, invatamant postliceal pentru formarea maistrilor militari si a subofiterilor, invatamant universitar pentru formarea ofiterilor si a altor specialisti, invatamant postuniversitar.
(2) Perfectionarea pregatirii cadrelor militare se realizeaza in institutii de invatamant distincte.
(3) Prevederile referitoare la invatamantul militar preuniversitar se aplica in mod corespunzator si pentru invatamantul preuniversitar din domeniul transporturilor.

Art. 98
Structura organizatorica, profilurile, specializarile, cifrele anuale de scolarizare si criteriile de selectionare a candidatilor pentru invatamantul militar se stabilesc de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si de alte institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale, potrivit specificului fiecarei arme si trepte de invatamant.

Art. 99
Planurile de invatamant pentru invatamantul militar liceal, postliceal si superior se elaboreaza de Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si de alte institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale, fiind avizate de Ministerul Educatiei Nationale.

Art. 100
Diplomele de absolvire a institutiilor militare de invatamant si titlurile stiintifice obtinute dau dreptul detinatorilor legali, dupa trecerea in rezerva, sa ocupe functii echivalente cu cele ale absolventilor institutiilor civile de invatamant, cu profil apropiat si de acelasi nivel.

Art. 101
Admiterea si procesul de invatamant in institutiile militare de toate nivelurile se desfasoara in limba romana.

Art. 102
Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul invatamantului militar Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei, Serviciul Roman de Informatii si alte institutii cu atributii in domeniul sigurantei nationale pot emite ordine, regulamente si instructiuni proprii.
CAPITOLUL XI: Invatamantul particular
Art. 103
(1) Invatamantul particular constituie o alternativa la invatamantul de stat sau il completeaza.
(2) Institutiile si unitatile de invatamant particular acreditate fac parte din sistemul national de invatamant si educatie si se supun dispozitiilor prezentei legi.
(3) Institutiile si unitatile de invatamant particular dispun de autonomie organizatorica si functionala in concordanta cu reglementarile legale referitoare la organizarea si functionarea sistemului de invatamant.
(4) Institutiile si unitatile de invatamant particular acreditate pot fi sprijinite de stat.

Art. 104
Invatamantul particular functioneaza potrivit legii, daca:
a) este organizat si functioneaza pe principiul nonprofit;
b) este organizat pe principii nediscriminatorii si respinge ideile, curentele si atitudinile antidemocratice, xenofobe, sovine si rasiste;
c) respecta standardele nationale.

Art. 105
(1) Invatamantul particular preuniversitar cuprinde gradinite, scoli primare si gimnaziale, scoli profesionale si de ucenici, licee si scoli postliceale.
(2) Gradinitele, scolile primare si gimnaziale, precum si scolile profesionale si de ucenici se pot infiinta cu autorizarea inspectoratului scolar, in baza documentatiei de evaluare.
(3) Liceele si scolile postliceale se pot infiinta cu avizul inspectoratului scolar si cu aprobarea Ministerului Educatiei Nationale, in baza documentatiei de evaluare.

Art. 106
(1) Criteriile de evaluare pentru invatamantul particular preuniversitar se refera la domeniile fundamentale de organizare si de functionare: personal didactic, continut, baza materiala si activitate financiara.
(2) Standardele corespund fiecarui criteriu si indica nivelurile minime obligatorii in procesul de evaluare. Aceste standarde sunt diferentiate in functie de nivelul de invatamant si sunt stabilite de Comisia de Evaluare si Acreditare a Invatamantului Preuniversitar, care se infiinteaza si functioneaza pe langa Ministerul Educatiei Nationale, in baza regulamentului aprobat prin hotarare a Guvernului.

Art. 107
(1) Procesul de acreditare a unitatilor de invatamant preuniversitar cuprinde doua faze:
a) autorizarea de incredere, care acorda dreptul de organizare si functionare provizorie a unitatii respective;
b) acreditarea, care acorda unitatii respective toate drepturile ce decurg din prezenta lege.
(2) Acreditarea trebuie solicitata dupa acordarea autorizatiei de incredere, astfel:
a) dupa cel mult 4 ani, pentru gradinite si scoli primare;
b) dupa primul examen de capacitate, pentru gimnaziu;
c) dupa primul examen de bacalaureat, pentru liceu;
d) dupa primul examen de absolvire, pentru scolile profesionale, de ucenici si postliceale.

Art. 108
(1) In invatamantul particular preuniversitar se aplica planuri similare sau alternative invatamantului de stat, care cuprind discipline obligatorii, optionale si facultative, corespunzator standardelor nationale.
(2) Programele analitice ale disciplinelor trebuie sa raspunda acelorasi cerinte ca si planurile de invatamant.
(3) Pentru invatamantul particular preuniversitar planurile si programele de invatamant, similare sau alternative invatamantului de stat, sunt aprobate de Ministerul Educatiei Nationale.

Art. 109
In invatamantul particular preuniversitar formatiunile de studiu (clase, grupe, subgrupe) nu pot depasi numeric limitele maxime legale.

Art. 110
(1) In invatamantul particular preuniversitar posturile didactice se ocupa in conditiile prevazute de Statutul personalului didactic.
(2) Cadrele didactice din invatamantul particular prescolar si primar trebuie sa aiba norma de baza in unitatea respectiva.
(3) In invatamantul particular gimnazial, liceal si profesional cel putin 60% din numarul personalului didactic trebuie sa fie incadrat cu norma de baza in unitatea respectiva.
(4) Pentru invatamantul particular postliceal cel putin 50% din posturi, constituite in conformitate cu prevederile legale, trebuie sa fie acoperite cu personal didactic angajat cu norma de baza in unitatea respectiva.
(5) Personalul didactic de conducere din invatamantul particular trebuie sa fie angajat cu norma de baza in unitatea de invatamant respectiva si sa indeplineasca cerintele Statutului personalului didactic privind ocuparea functiilor de conducere.

Art. 111
Diplomele sau certificatele acordate de unitatile din invatamantul particular preuniversitar, infiintate potrivit prezentei legi, au valoare si produc efectele actelor de studii eliberate in invatamantul de stat, daca examenele de absolvire au fost sustinute in fata unor comisii numite in conformitate cu dispozitiile legale.

Art. 112
Elevii din invatamantul particular se pot transfera la alte unitati de invatamant de stat sau particular, cu acordul unitatii primitoare si in conditiile stabilite de Ministerul Educatiei Nationale.

Art. 113
Invatamantul superior particular functioneaza potrivit Legii nr. 88/1993*) privind acreditarea institutiilor de invatamant superior si recunoasterea diplomelor, cu respectarea prevederilor prezentei legi.
*) Legea nr. 88/1993 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 552 din 11 noiembrie 1999.

Art. 114
In invatamantul particular taxele de scolarizare se stabilesc de fiecare institutie sau unitate de invatamant, in conditiile legii.

Art. 115
(1) Baza materiala a institutiilor si unitatilor de invatamant particular trebuie sa corespunda standardelor desfasurarii unui proces instructiv-educativ de calitate: spatii adecvate procesului de invatamant, in proprietate sau inchiriate; laboratoare proprii, cu dotare corespunzatoare pentru un an in avans fata de anul scolarizat; biblioteca dotata cu fond de carte propriu, adecvat continutului disciplinelor si nivelului acestora.
(2) Pentru obtinerea acreditarii institutia sau unitatea de invatamant respectiva trebuie sa faca dovada ca in perioada de functionare provizorie a utilizat cel putin 25% din venituri pentru investitii in baza materiala proprie.
(3) Dupa doua cicluri de scolarizare ulterioare acreditarii institutia sau unitatea de invatamant trebuie sa faca dovada ca detine in proprietate cel putin 50% din spatiile de invatamant si ca in toata perioada anterioara a utilizat cel putin 25% din venituri pentru investitii in baza materiala proprie.

Art. 116
Institutiile si unitatile de invatamant particular se supun evaluarii si controlului, in conditiile legii.

Art. 117
(1) Invatamantul cooperatist se desfasoara in unitati care sunt proprietatea asociatiilor cooperatiste.
(2) Finantarea invatamantului cooperatist se asigura din fonduri proprii ale asociatiilor cooperatiste, din taxe scolare si din alte surse.
(3) Ministerul Educatiei Nationale acopera de la bugetul de stat cheltuielile pentru salarizarea personalului didactic, cu exceptia personalului care asigura instruirea practica.
(4) Unitatilor de invatamant cooperatist li se aplica prevederile art. 115.
CAPITOLUL XII: Invatamantul pentru persoanele apartinand minoritatilor nationale
Art. 118
Persoanele apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa studieze si sa se instruiasca in limba materna la toate nivelurile si formele de invatamant, precum si la tipurile de invatamant pentru care exista o cerere suficienta, in conditiile legii.

Art. 119
(1) In functie de necesitatile locale se pot organiza, la cerere si in conditiile legii, grupe, clase, sectii sau scoli cu predarea in limbile minoritatilor nationale.
(2) Prevederile alin. (1) se vor aplica fara a se aduce atingere invatarii limbii oficiale si predarii in aceasta limba.

Art. 120
(1) Disciplina Limba romana se preda in invatamantul primar dupa programe scolare si manuale elaborate in mod special pentru minoritatea respectiva. In invatamantul gimnazial disciplina Limba si literatura romana se preda dupa programe scolare identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana si manuale specifice. In invatamantul liceal disciplina Limba si literatura romana se preda dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana.
(2) In invatamantul primar cu predare in limbile minoritatilor nationale Istoria romanilor si Geografia Romaniei se predau in aceste limbi dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana, cu obligatia transcrierii si insusirii toponomiei si a numelor proprii romanesti in limba romana. In invatamantul gimnazial si liceal Istoria romanilor si Geografia Romaniei se predau in limba romana, dupa programe scolare si manuale identice cu cele pentru clasele cu predare in limba romana. Examinarea la Istoria romanilor si Geografia Romaniei se face in limba de predare a acestora.
(3) In programele si manualele de istorie universala si de istorie a romanilor se vor reflecta istoria si traditiile minoritatilor nationale din Romania.
(4) In invatamantul gimnazial se introduce, la cerere, ca disciplina de studiu, Istoria si traditiile minoritatilor nationale, cu predare in limba materna. Programele analitice si manualele la aceasta disciplina sunt aprobate de Ministerul Educatiei Nationale.

Art. 121
Elevilor apartinand minoritatilor nationale, care frecventeaza unitati de invatamant cu predare in limba romana, li se asigura, la cerere si in conditiile legii, ca disciplina de studiu, limba si literatura materna, precum si istoria si traditiile minoritatii nationale respective.

Art. 122
In invatamantul de stat profesional, liceal si postliceal de specialitate, in care, la cerere si in conditiile legii, predarea se face in limba materna la disciplinele de specialitate, este obligatorie insusirea terminologiei de specialitate si in limba romana.

Art. 123
(1) In cadrul institutiilor de invatamant universitar de stat se pot organiza, in conditiile legii, la cerere, grupe, sectii, colegii si facultati cu predare in limbile minoritatilor nationale. In acest caz se va asigura insusirea terminologiei de specialitate in limba romana. La cerere si prin lege se pot infiinta institutii de invatamant superior multiculturale. Limbile de predare in aceste institutii de invatamant superior se stabilesc in cadrul legii de infiintare.
(2) Se recunoaste dreptul persoanelor apartinand minoritatilor nationale de a infiinta si de a administra propriile institutii de invatamant superior particulare, conform legii.
(3) Se incurajeaza institutiile de invatamant superior cu structuri si activitati multiculturale pentru promovarea convietuirii interetnice armonioase si a integrarii la nivel national si european.
(4) La toate formele de invatamant in limba romana sau in limbile minoritatilor nationale se poate inscrie si pregati orice cetatean roman, indiferent de limba sa materna si de limba in care a urmat studiile anterioare.

Art. 124
In invatamantul de toate gradele si nivelurile probele de admitere si probele examenelor de absolvire pot fi sustinute in limba in care au fost studiate disciplinele respective, in conditiile legii.

Art. 125
Ministerul Educatiei Nationale asigura, in limba de predare, pregatirea si perfectionarea personalului didactic, precum si manuale scolare si alte materiale didactice.

Art. 126
In conducerea unitatilor si a institutiilor de invatamant in care exista grupe, clase sau sectii cu predare in limbile minoritatilor nationale se asigura o reprezentare proportionala a cadrelor didactice din randul minoritatilor, cu respectarea competentei profesionale.
TITLUL III: Continutul invatamantului

CAPITOLUL I: Invatamantul preuniversitar

Art. 127
(1) Continutul invatamantului preuniversitar este asigurat prin Curriculumul national. Curriculumul national este ansamblul coerent al planurilor-cadru de invatamant, al programelor si al manualelor scolare din invatamantul preuniversitar. Acest ansamblu cuprinde o componenta comuna pentru toate scolile de acelasi tip si o alta componenta aflata la decizia scolii.
(2) Planurile-cadru de invatamant cuprind disciplinele obligatorii, optionale si facultative, precum si numarul minim si maxim de ore aferent fiecareia dintre acestea.
(3) Programele scolare stabilesc pentru fiecare disciplina din planul de invatamant obiectivele instructiv-educative si formative ale disciplinei si evidentiaza continuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental si aplicativ, oferind orientari metodologice generale pentru realizarea acestora.

Art. 128
(1) Planurile-cadru de invatamant si programele scolare pentru invatamantul preuniversitar se elaboreaza de comisiile nationale de specialitate, fiind coordonate si avizate de Consiliul National pentru Curriculum, si se aproba de catre ministrul educatiei nationale.
(2) In unitatile de invatamant se utilizeaza numai manuale scolare aprobate de Ministerul Educatiei Nationale.
(3) In unitatile de invatamant preuniversitar se pot utiliza manuale alternative. Cadrul didactic are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual, pe baza criteriilor stabilite de Ministerul Educatiei Nationale.
(4) Obiectivele specifice in evaluarea procesului instructiv-educativ pe fiecare nivel de invatamant se stabilesc prin standarde aprobate de Ministerul Educatiei Nationale.
CAPITOLUL II: Invatamantul superior
Art. 129
(1) In institutiile de invatamant superior planurile de invatamant se elaboreaza de facultati sau departamente, se analizeaza in cadrul consiliilor acestora, se aproba de senatele universitare si se avizeaza de Ministerul Educatiei Nationale, pentru a fi in concordanta cu standardele nationale. Modificarea planurilor de invatamant se poate face numai incepand cu anul I.
(2) Programele analitice se elaboreaza de titularii dedisciplinesiseaproba de catedra sau de departament.

Art. 130
In functie de specificul facultatilor si al specializarilor, planurile de invatamant si programele analitice pot fi concepute si in structura modulara.
CAPITOLUL III: Activitatea extrascolara
Art. 131
(1) Continutul instruirii si educatiei la toate nivelurile de organizare a invatamantului se completeaza prin activitati extrascolare.
(2) Activitatea extrascolara se organizeaza de catre scoli, cluburi, palate ale copiilor si elevilor, administratiile judetene ale taberelor, conducerile taberelor scolare si bazelor sportive, turistice si de agrement si de alte unitati pentru activitati complementare, cu sprijinul familiei si al altor factori interesati.
(3) Activitatile extrascolare au continut stiintific, cultural-artistic, umanitar, ecologic, moral-civic, tehnico-aplicativ, turistic, sportiv, precum si caracter recreativ.
(4) Palatul National al Copiilor si Elevilor din Bucuresti, subordonat Ministerului Educatiei Nationale, precum si palatele copiilor din judete, aflate in subordinea inspectoratelor scolare, au si rol metodologic pentru activitatile extrascolare.

Art. 132
(1) Organizarea si competentele unitatilor specializate in activitatea extrascolara se stabilesc prin regulament aprobat de Ministerul Educatiei Nationale, in colaborare cu Ministerul Tineretului si Sportului.
(2) Ministerul Educatiei Nationale, prin inspectoratele scolare, asigura si controleaza realizarea obiectivelor instruirii si educatiei extrascolare.
CAPITOLUL IV: Educatia permanenta
Art. 133
Pentru asigurarea educatiei permanente Ministerul Educatiei Nationale colaboreaza cu Ministerul Culturii si cu alte ministere interesate, precum si cu mijloacele de informare in masa, cultele religioase, universitatile populare, fundatiile culturale, alte societati si institutii, pentru a facilita accesul la stiinta si cultura al tuturor cetatenilor, indiferent de varsta, in vederea adaptarii lor la mutatiile majore care survin in viata sociala.

Art. 134
Ministerul Educatiei Nationale, prin unitatile si institutiile sale, acorda, pe baza de contract, asistenta de specialitate celor care organizeaza diferite programe de instruire a adultilor in sistemul educatiei permanente si al conversiei profesionale sau poate organiza asemenea programe din proprie initiativa.

Art. 135
(1) Persoanele juridice sau fizice pot organiza, in cadrul sistemului de formare continua, impreuna cu unitati sau institutii de invatamant ori separat, cursuri de calificare, perfectionare si conversie profesionala a adultilor, care ofera certificate de competenta profesionala recunoscute pe piata muncii.
(2) Persoanele juridice pot organiza cursurile prevazute la alin. (1) numai daca au prevazut in statut aceste activitati si daca sunt autorizate de Ministerul Educatiei Nationale si, dupa caz, de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sau de alte autoritati publice, in baza criteriilor de evaluare stabilite prin regulament aprobat de cele doua ministere, cu respectarea standardelor ocupationale, conform legii. Persoanele fizice pot organiza asemenea activitati numai in conditiile autorizarii mentionate.
(3) Modul de certificare a competentelor profesionale in cadrul sistemului de formare continua se stabileste de Ministerul Educatiei Nationale, impreuna cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, in concordanta cu standardele ocupationale, potrivit legii.
(4) Pe perioada in care urmeaza cursuri de perfectionare a pregatirii profesionale personalul institutiilor publice are dreptul la salariu de baza si la celelalte adaosuri la acesta. In cazul in care cursurile sunt organizate in alta localitate decat cea de domiciliu, personalul institutiilor publice participant la acestea beneficiaza si de drepturile cuvenite, potrivit dispozitiilor legale, salariatilor institutiilor publice aflati in delegare.

Art. 136
(1) Pentru instruirea adultilor, precum si pentru sprijinirea sistemului de invatamant in realizarea unor obiective specifice pot fi organizate, cu aprobarea Ministerului Educatiei Nationale, institutii si retele de invatamant deschis sau la distanta, care utilizeaza tehnologiile moderne de comunicare si de preluare a informatiilor.
(2) Cheltuielile necesare pentru acest sistem de invatamant sunt suportate de catre beneficiari si de institutiile interesate.
CAPITOLUL V: Bibliotecile din invatamant
Art. 137
(1) In sistemul de invatamant functioneaza, ca parte integranta, o retea de biblioteci specializate: biblioteci centrale universitare si biblioteci pedagogice, ca institutii cu personalitate juridica subordonate direct Ministerului Educatiei Nationale; biblioteci ale institutiilor de invatamant superior, ale facultatilor, colegiilor, departamentelor, catedrelor; biblioteci ale caselor corpului didactic; biblioteci scolare.
(2) Bibliotecile mentionate la alin. (1) functioneaza pe baza de regulamente aprobate de Ministerul Educatiei Nationale.
(3) Bibliotecile din invatamant pot organiza, cu aprobarea Ministerului Educatiei Nationale si in colaborare cu Ministerul Culturii, sectii specifice, precum si alte forme pe care le considera necesare pentru studiul individual al adultilor.

Art. 138
Pregatirea personalului de specialitate pentru biblioteci este asigurata de Ministerul Educatiei Nationale prin studii universitare de scurta si de lunga durata, iar perfectionarea acestuia este coordonata de Ministerul Educatiei Nationale.

Art. 139
Coordonarea activitatii retelei bibliotecilor din invatamant se asigura de Ministerul Educatiei Nationale.
TITLUL IV: Conducerea invatamantului

CAPITOLUL I: Ministerul Educatiei Nationale si alte organisme de nivel national

Art. 140
(1) Ministerul Educatiei Nationale se organizeaza si functioneaza potrivit legii. Ministerul Educatiei Nationale, ca organ de specialitate, are raspunderea de a elabora si de a aplica politica educationala, in conformitate cu art. 2. Ministerul Educatiei Nationale are drept de initiativa si de executie in domeniul politicii financiare si a resurselor umane din sfera educatiei si colaboreaza cu alte ministere implicate in dezvoltarea invatamantului.
(2) Pentru exercitarea atributiilor sale Ministerul Educatiei Nationale constituie structuri de experti si se sprijina pe organisme consultative, la nivel national, alcatuite pe criterii de prestigiu profesional si moral: Consiliul national pentru Reforma Invatamantului, Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, Consiliul National de Finantare a Invatamantului Superior, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din invatamantul Superior, Consiliul National al Bibliotecilor, Consiliul National pentru Formare si Educatie Continua, comisiile nationale de specialitate pe discipline si structurile manageriale ale programelor de reforma. Componenta consiliilor si regulamentele lor de functionare se aproba prin ordin al ministrului educatiei nationale. In exercitarea atributiilor sale Ministerul Educatiei Nationale poate consulta, dupa caz, societatile stiintifice nationale ale cadrelor didactice, federatiile sindicale reprezentative la nivel de ramura, ca parteneri sociali, si organizatiile studentesti si de elevi, recunoscute pe plan national.
(3) Pentru confirmarea titlurilor, diplomelor si certificatelor universitare Ministerul Educatiei Nationale constituie Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare. Membrii consiliului sunt profesori universitari, personalitati de prestigiu stiintific, cultural si moral, recunoscute pe plan national sau international. Ei sunt selectati pe baza propunerilor senatelor universitare. Consiliul functioneaza potrivit unui regulament propriu, aprobat prin ordin al ministrului educatiei nationale.
(4) Consiliul National al Rectorilor se constituie si functioneaza in baza statutului propriu.
(5) In subordinea Ministerului Educatiei Nationale functioneaza:
a) Institutul de Stiinte ale Educatiei, ca institut de cercetare si dezvoltare care activeaza in domeniul inovarii si reformei sistemului national de invatamant;
b) Federatia Sportului Scolar si Universitar, ca unitate autonoma cu personalitate juridica. Federatia Sportului Scolar si Universitar coordoneaza activitatea sportiva a asociatiilor sportive scolare si universitare. Federatia Sportului Scolar si Universitar se afiliaza la federatiile internationale ale sportului scolar, respectiv universitar. Cluburile sportive scolare si universitare, infiintate conform prevederilor art. 40 alin. (1), au personalitate juridica si se pot afilia la federatiile de specialitate. Transferarea sportivilor din aceste cluburi se face in baza reglementarilor federatiilor de specialitate, potrivit regimului de transferuri aplicat celorlalte cluburi sportive.

Art. 141
Ministerul Educatiei Nationale elaboreaza, coordoneaza si aplica politica nationala in domeniul educatiei. In acest scop exercita urmatoarele atributii:
a) coordoneaza si controleaza sistemul national de invatamant;
b) organizeaza reteaua invatamantului de stat si propune Guvernului cifrele de scolarizare, pe baza studiilor de prognoza, cu consultarea unitatilor de invatamant, a autoritatilor locale si a agentilor economici interesati;
c) aproba Curriculumul national si sistemul national de evaluare, asigura si supravegheaza respectarea acestora;
d) coordoneaza activitatea de cercetare stiintifica din invatamant;
e) asigura cadrul pentru productia manualelor scolare; asigura finantarea scolilor pentru achizitionarea de manuale, conform legii;
f) elaboreaza criteriile generale de admitere in invatamantul superior;
g) aproba infiintarea liceelor si a scolilor postliceale;
h) aproba, conform legii, regulamentele de organizare si functionare a unitatilor subordonate, cu exceptia institutiilor de invatamant superior;
i) elaboreaza studii de diagnoza si prognoza in domeniul restructurarii si modernizarii invatamantului si contribuie la perfectionarea cadrului legislativ;
j) asigura cadrul pentru proiectarea, omologarea si productia mijloacelor de invatamant;
k) asigura cadrul organizatoric pentru selectionarea si pregatirea adecvata a elevilor cu aptitudini deosebite;
l) asigura scolarizarea specializata si asistenta psihopedagogica adecvata a copiilor si a tinerilor cu deficiente fizice, senzoriale, mentale sau asociate;
m) analizeaza modul in care se asigura protectia sociala in invatamant si propune masuri corespunzatoare Guvernului si autoritatilor publice locale abilitate;
n) coordoneaza activitatea bibliotecilor universitare din subordine;
o) raspunde de formarea si perfectionarea personalului didactic;
p) coordoneaza, potrivit legii, numirea, transferarea, eliberarea si evidenta personalului didactic, de conducere, de indrumare si control si a celui auxiliar din unitatile subordonate;
q) asigura repartizarea Fondului national al formarii profesionale, cu consultarea factorilor interesati;
r) raspunde de evaluarea sistemului national de invatamant pe baza standardelor nationale;
s) elaboreaza si aplica strategiile de reforma, pe termen mediu si lung, ale invatamantului si educatiei;
t) elaboreaza impreuna cu alte ministere strategia colaborarii cu alte state si cu organismele internationale specializate in domeniul invatamantului si cercetarii stiintifice;
u) colaboreaza, pe baza de protocoale, cu statele in care traieste populatie de nationalitate sau de origine romana, pentru promovarea si desfasurarea invatamantului in limba materna;
v) elaboreaza norme specifice pentru constructiile scolare si pentru dotarea acestora;
w) stabileste modalitatile de recunoastere si de echivalare a diplomelor, a certificatelor si a titlurilor stiintifice, eliberate in strainatate, pe baza unor norme interne, tinand seama si de intelegerile si conventiile internationale;
x) stabileste pentru invatamantul preuniversitar de stat structura anului scolar, sesiunile de examene, perioadele de desfasurare a concursurilor, precum si vacantele scolare;
y) controleaza modul de respectare a normelor financiar-contabile, de executie bugetara si de administrare a patrimoniului din sistemul national al invatamantului de stat; incaseaza taxe, in lei si in valuta, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea si recunoasterea actelor de studii, conform legii.
CAPITOLUL II: Inspectoratele scolare
Art. 142
Inspectoratele scolare sunt organe descentralizate de specialitate, subordonate Ministerului Educatiei Nationale, avand, in principal, urmatoarele atributii:
a) urmaresc modul de organizare si de functionare a retelei de invatamant preuniversitar, in conformitate cu politica educationala la nivel national;
b) asigura aplicarea legislatiei in organizarea, conducerea si desfasurarea procesului de invatamant;
c) asigura calitatea invatamantului si respectarea standardelor nationale prin inspectia scolara;
d) infiinteaza, cu avizul Ministerului Educatiei Nationale, unitati scolare ale invatamantului de stat: gradinite, scoli primare, gimnazii, scoli profesionale si de ucenici;
e) propun Ministerului Educatiei Nationale reteaua de scolarizare din raza lor teritoriala, in conformitate cu politica educationala, a studiilor de prognoza, dupa consultarea unitatilor de invatamant, a autoritatilor locale, a agentilor economici si a partenerilor sociali interesati;
f) asigura, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, scolarizarea elevilor pe durata invatamantului obligatoriu;
g) coordoneaza incadrarea unitatilor de invatamant cu personal didactic necesar, in conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic;
h) organizeaza si indruma activitatea de perfectionare a personalului didactic, de cercetare stiintifica si alte actiuni complementare din invatamantul preuniversitar;
i) coordoneaza utilizarea, dezvoltarea si protejarea bazei didactico-materiale din unitatile de invatamant, impreuna cu autoritatile publice locale;
j) coordoneaza organizarea admiterii si a examenelor de absolvire din unitatile de invatamant, precum si a concursurilor scolare;
k) controleaza activitatile si serviciile de invatamant preuniversitar organizate de agenti economici, fundatii, asociatii, culte si de alte persoane juridice sau fizice de pe raza lor teritoriala; constata eventualele incalcari ale prevederilor legale si iau masurile prevazute de lege;
l) coordoneaza activitatea bibliotecilor din unitatile de invatamant subordonate;
m) coordoneaza si controleaza activitatea Casei corpului didactic.

Art. 143
(1) Structura inspectoratelor scolare judetene si al municipiului Bucuresti se stabileste prin ordin al ministrului educatiei nationale.
(2) In structura inspectoratelor scolare din judetele cu invatamant si in limbile minoritatilor nationale sunt cuprinsi si inspectori scolari pentru acest invatamant.
(3) Unitatile extrascolare si unitatile conexe invatamantului preuniversitar sunt subordonate inspectoratului scolar.
(4) Inspectoratul scolar are un consiliu de administratie si un consiliu consultativ. Consiliul de administratie este format din 9-11 membri, dintre care: inspectorul scolar general, inspectorii scolari generali adjuncti, directorul Casei corpului didactic, directorul tehnic-administrativ, contabilul-sef, consilierul juridic al inspectoratului scolar si alti membri. Inspectorul scolar general este presedintele de drept al consiliului de administratie. Consiliul consultativ este format din directori de unitati de invatamant, din alte cadre didactice de prestigiu, inclusiv din invatamantul superior, din reprezentanti ai parintilor, ai autoritatilor locale administrative, ai comunitatilor religioase, ai agentilor economici, precum si din alti parteneri sociali. Presedintele consiliului consultativ este ales, prin vot secret, dintre membrii acestuia.
(5) Inspectoratele scolare organizeaza periodic conferinte judetene ale personalului didactic din invatamantul preuniversitar, pe specialitati, cu rol consultativ, participativ si metodic.

Art. 144
(1) Inspectorul scolar general, inspectorii scolari generali adjuncti si directorul Casei corpului didactic sunt numiti prin ordin al ministrului educatiei nationale, pe baza criteriilor de competenta profesionala si manageriala, conform legii.
(2) Inspectorii scolari se numesc de catre inspectorul scolar general, prin concurs, pe baza criteriilor de competenta profesionala si manageriala, de regula pe o perioada de 4 ani, conform legii.
CAPITOLUL III: Conducerea institutiilor si a unitatilor invatamantului de stat
Art. 145
(1) Unitatile de invatamant preuniversitar sunt conduse de directori, ajutati, dupa caz, de directori adjuncti. In activitatea de conducere directorii se bazeaza pe consiliul profesoral, pe consiliul de administratie si pe consiliul scolar. Aceste consilii functioneaza in temeiul unor regulamente elaborate de Ministerul Educatiei Nationale, conform legii.
(2) Consiliul profesoral al unitatii de invatamant, cu rol de decizie in domeniul instructiv-educativ, este format din personalul didactic de predare din unitatea respectiva si este prezidat de director.
(3) Consiliul de administratie al unitatii de invatamant, cu rol de decizie in domeniul administrativ, este format din cel putin 5 membri, dar nu mai mult de 11 membri, intre care directorul unitatii, directorul adjunct, contabilul-sef, cadre didactice alese de consiliul profesoral si reprezentanti ai parintilor, precum si ai administratiei publice locale. In consiliul de administratie se includ si reprezentanti ai agentilor economici care asigura baza materiala pentru practica. Directorul unitatii de invatamant este presedintele consiliului de administratie.
(4) Unitatea de invatamant prescolar sau primar, afiliata altei unitati de invatamant, isi alege 1-2 cadre didactice in consiliul de administratie al acesteia.
(5) In consiliile de administratie ale liceelor si scolilor postliceale se includ 1-2 elevi.
(6) In fiecare unitate de invatamant cu personalitate juridica sau pe grupuri de unitati se constituie cate un consiliu scolar, care decide si raspunde de realizarea politicii educationale la nivel local. Initiativele locale respecta politica educationala elaborata la nivel national. Componenta si atributiile consiliului scolar sunt stabilite prin regulament aprobat de catre Ministerul Educatiei Nationale.
(7) Directorii si directorii adjuncti ai unitatilor din invatamantul prescolar, primar, gimnazial si profesional, precum si directorii adjuncti din invatamantul liceal si postliceal sunt numiti de inspectorul scolar general, conform legii.
(8) Directorii unitatilor din invatamantul liceal si postliceal sunt numiti prin ordin al ministrului educatiei nationale, la propunerea inspectorului scolar general, conform legii.
(9) Directorii unitatilor destinate activitatilor extrascolare sunt numiti de ministrul educatiei nationale la unitatile direct subordonate Ministerului Educatiei Nationale si de catre inspectorul scolar general la unitatile din subordinea inspectoratului scolar.
(10) Numirea directorilor si a directorilor adjuncti ai unitatilor de invatamant mentionate la alin. (7) si (8) se face ca urmare a sustinerii unui concurs, pe baza criteriilor de competenta profesionala si manageriala, precum si a recomandarii consiliului scolar, pe o perioada de 4 ani. Metodologia concursului se stabileste de Ministerul Educatiei Nationale.

Art. 146
Institutiile de invatamant superior sunt conduse de senate, iar facultatile si departamentele, de consilii. Senatele sunt prezidate de rectori, consiliile facultatilor, de decani, iar consiliile departamentelor, de directori. Atributiile si raporturile acestor organisme se stabilesc prin Carta universitara. Hotararile senatelor, ale consiliilor facultatilor si ale departamentelor se iau cu majoritatea voturilor membrilor prezenti, daca numarul lor reprezinta cel putin doua treimi din totalul membrilor.

Art. 147
(1) Conducerea operativa a institutiei de invatamant superior este asigurata de catre biroul senatului, alcatuit conform Statutului personalului didactic si Cartei universitare.
(2) Presedintele biroului senatului este rectorul.
CAPITOLUL IV: Evaluarea in invatamant
Art. 148
(1) Evaluarea invatamantului, ca sistem si proces, se asigura de Ministerul Educatiei Nationale prin institutii si organisme specializate, in baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educatiei nationale.
(2) Evaluarea invatamantului universitar si postuniversitar se asigura prin forme specifice, in conformitate cu dispozitiile legale si cu normele autonomiei universitare.
(3) In sistemul national de invatamant si educatie notarea se face, de regula, de la 10 la 1.
(4) Se recomanda aplicarea creditelor transferabile si recunoasterea lor atat in cadrul aceleiasi institutii sau unitati de invatamant, cat si intre institutii sau unitati de invatamant din tara si din strainatate.

Art. 149
Ministerul Educatiei Nationale asigura evaluarea periodica a nivelului de pregatire profesionala si metodica a personalului didactic din invatamant.

Art. 150
(1) Inspectorul scolar general elaboreaza, la sfarsitul fiecarui an scolar, un raport privind starea invatamantului din judet, respectiv din municipiul Bucuresti. Acest raport se prezinta Ministerului Educatiei Nationale, prefecturii, consiliului judetean, consiliilor locale si tuturor unitatilor de invatamant din judet, respectiv din municipiul Bucuresti.
(2) Rectorul institutiei de invatamant superior elaboreaza, la sfarsitul fiecarui an universitar, un raport privind starea institutiei de invatamant, pe care il transmite Ministerului Educatiei Nationale, prefecturii si consiliului judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.
(3) Ministrul educatiei nationale inainteaza Parlamentului raportul anual asupra starii sistemului national de invatamant, pana la data de 15 octombrie. Concomitent sunt prezentate directiile si prioritatile de dezvoltare a invatamantului preuniversitar si superior. Raportul anual se da publicitatii.
TITLUL V: Resurse umane

CAPITOLUL I: Personalul din invatamant. Elevi si studenti

Art. 151
(1) Personalul din invatamant este format din personal didactic, personal de cercetare, personal didactic auxiliar si personal administrativ.
(2) Personalul didactic este format din:
a) educatoare - in invatamantul prescolar;
b) invatatori - in invatamantul primar;
c) institutori - in invatamantul prescolar si primar;
d) maistri-instructori - in invatamantul gimnazial, profesional, liceal si postliceal;
e) profesori - in invatamantul gimnazial, profesional, liceal si postliceal;
f) preparatori universitari, asistenti universitari, lectori universitari (sefi de lucrari), conferentiari universitari, profesori universitari si profesori universitari consultanti - in invatamantul superior;
g) formatori.
(3) In invatamant poate functiona personal didactic asociat.
(4) Personalul de cercetare este integrat in catedre, departamente, unitati sau centre de cercetare si de micro-productie.
(5) In invatamantul de toate gradele functioneaza personal didactic auxiliar, definit conform Statutului personalului didactic.

Art. 152
Functiile didactice pe tipuri si forme de invatamant, precum si conditiile pentru ocuparea acestora se stabilesc prin Statutul personalului didactic.

Art. 153
(1) Norma didactica pentru invatamantul preuniversitar se reglementeaza prin Statutul personalului didactic.
(2) Norma didactica pentru profilurile cu formatiuni specifice de instruire, precum si pentru unitati de invatamant din localitati izolate sau pentru clase cu un numar redus de elevi se reglementeaza de Ministerul Educatiei Nationale.
(3) Norma didactica pentru invatamantul universitar si postuniversitar se reglementeaza prin Statutul personalului didactic.

Art. 154
(1) In invatamantul de stat si particular posturile didactice se ocupa prin concurs. Conditiile pentru ocuparea functiilor de conducere se stabilesc prin Statutul personalului didactic.
(2) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au un caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoana care indeplineste conditiile prevazute de Statutul personalului didactic.
(3) Validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice din invatamantul preuniversitar de stat se face de catre inspectoratele scolare, la propunerea comisiilor de concurs.
(4) Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din invatamantul universitar si postuniversitar se aproba de catre consiliile facultatilor, la propunerea comisiilor de concurs, si se valideaza de catre senatele universitare. Titlurile didactice de conferentiar universitar si de profesor universitar sunt confirmate de Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare, prin comisiile de specialitate. Pe baza confirmarii ministrul educatiei nationale emite ordin de acordare a titlurilor de conferentiar universitar si de profesor universitar.
(5) Candidatul la concursul pentru ocuparea unui post didactic cu predare in alta limba decat cea in care si-a facut studiile superioare sustine in fata unei comisii de specialitate un test de cunoastere a limbii in care urmeaza sa faca predarea.

Art. 155
Ministerul Educatiei Nationale are obligatia de a asigura pregatirea si perfectionarea personalului didactic din sistemul national de invatamant si stabileste, prin organisme de specialitate, standardele nationale pentru atestarea calitatii de cadru didactic.

Art. 156
(1) Drepturile si indatoririle personalului didactic sunt prevazute in Statutul personalului didactic si in Carta universitara.
(2) Dreptul la contestatie al persoanelor fizice sau juridice din invatamant se exercita prin adresare catre forul ierarhic superior celui a carui decizie este contestata.

Art. 157
(1) In institutiile si unitatile de invatamant sunt interzise pedepsele corporale.
(2) Personalul didactic care practica asemenea metode va fi sanctionat administrativ sau, in functie de gravitatea abaterii, se va supune rigorilor legii.
(3) Drepturile si indatoririle elevilor sunt stabilite prin regulament elaborat de Ministerul Educatiei Nationale, iar pentru studenti acestea sunt cuprinse in Carta universitara si in regulamentele institutiilor de invatamant superior.

Art. 158
(1) In invatamantul preuniversitar formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, dupa cum urmeaza:
a) grupa cuprinde in medie 15 prescolari sau elevi, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20; prin exceptie, inspectoratul scolar poate aproba grupe cuprinzand cel putin 7 prescolari sau elevi;
b) clasa din invatamantul primar are in medie 20 de elevi, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 25;
c) clasa din invatamantul gimnazial are in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 30;
d) clasa sau anul de studiu din invatamantul profesional, liceal si postliceal are in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 15 si nu mai mult de 30.
(2) Situatiile speciale privind formatiunile de elevi sau de prescolari din grupa mare aflate sub efectivul minim se aproba de Ministerul Educatiei Nationale.
CAPITOLUL II: Formarea continua a personalului didactic
Art. 159
(1) Formarea continua a personalului didactic constituie un drept care se realizeaza, in principal, prin perfectionare si conversie profesionala.
(2) In cadrul sistemului national de invatamant perfectionarea personalului didactic din invatamantul preuniversitar se realizeaza, in principal, prin formele prevazute de Statutul personalului didactic.
(3) Conversia profesionala in sistemul de invatamant vizeaza extinderea pregatirii initiale in vederea obtinerii dreptului de a preda si alte discipline sau de a ocupa alte posturi didactice.

Art. 160
(1) Ministerul Educatiei Nationale stabileste obiectivele si coordoneaza formarea continua a personalului didactic din invatamantul preuniversitar, evalueaza, acrediteaza si finanteaza programele de formare continua, inclusiv de conversie profesionala, realizate in:
a) institutii de invatamant superior, prin facultati, departamente si catedre, pentru perfectionarea pregatirii de specialitate;
b) institutii de invatamant superior, prin departamentele sau catedrele de pregatire a personalului didactic, pentru perfectionarea pregatirii metodice si psihopedagogice;
c) colegii pedagogice universitare si licee cu profil pedagogic, pentru perfectionarea de specialitate, metodica si psihopedagogica a personalului didactic din invatamantul prescolar si primar;
d) case ale corpului didactic, conform art. 162;
e) centre de perfectionare, organizate in unitati de invatamant, pentru perfectionarea pregatirii de specialitate a personalului didactic cu studii medii;
f) alte structuri abilitate in acest scop de Ministerul Educatiei Nationale.
(2) Pentru organizarea activitatilor prevazute la alin. (1) institutiile mentionate pot colabora cu institutii similare, precum si cu agenti economici, conform reglementarilor legale.

Art. 161
(1) Programele de formare continua a personalului didactic se incheie prin colocviu sau prin alte forme specifice de evaluare, potrivit legii.
(2) Institutiile de invatamant superior acreditate pot organiza si desfasura programe de conversie profesionala, la nivel universitar si postuniversitar, cu durata de cel putin un an si jumatate. Programele sunt aprobate de Ministerul Educatiei Nationale si se finalizeaza cu examen de absolvire. Promovarea examenului de absolvire confera dreptul la obtinerea unei diplome si dreptul de a profesa in noua specializare. Aceste activitati se pot organiza in formele de invatamant prevazute de lege.

Art. 162
(1) Casele corpului didactic sunt centre de documentare si de organizare a activitatilor de formare continua si a activitatilor cu caracter stiintific, metodic si cultural.
(2) Pentru realizarea activitatilor prevazute la alin. (1) Casa corpului didactic asigura formatori calificati, acreditati de Ministerul Educatiei Nationale, si finanteaza aceste programe. Formatorii colaboreaza cu departamentele si catedrele de pregatire a personalului didactic din institutiile de invatamant superior la activitatile de formare continua.

Art. 163
Pentru pregatirea si perfectionarea personalului didactic de conducere, indrumare si control Ministerul Educatiei Nationale infiinteaza si coordoneaza centre si alte forme institutionalizate, cu atributii in acest scop.

Art. 164
Perfectionarea personalului didactic din invatamantul superior de stat este finantata de Ministerul Educatiei Nationale prin bugetele institutiilor de invatamant si se realizeaza prin:
a) programe de documentare si schimburi de experienta, la nivel national si international;
b) programe de specializare si cooperare interuniversitara, in tara si in strainatate;
c) invatamant postuniversitar, organizat potrivit prevederilor prezentei legi;
d) programe de cercetare stiintifica, realizate in tara sau prin cooperare internationala;
e) inovare educationala, creatie stiintifica, tehnica si artistica.

Art. 165
Perfectionarea personalului didactic auxiliar din intregul sistem national de invatamant se realizeaza conform prevederilor art. 160.
TITLUL VI: Baza materiala si finantarea invatamantului de stat
Art. 166
(1) Baza materiala a invatamantului de stat consta in intregul activ patrimonial al Ministerului Educatiei Nationale, al institutiilor si unitatilor de invatamant si de cercetare stiintifica din sistemul de invatamant existent la data intrarii in vigoare a prezentei legi, precum si in activul patrimonial redobandit sau dobandit ulterior.
(2) In intelesul prevederilor alin. (1), baza materiala a invatamantului cuprinde: spatii pentru procesul de invatamant si cercetare stiintifica, mijloace de invatamant si de cercetare aferente, biblioteci, edituri si tipografii, statiuni didactice si de cercetare, unitati de microproductie, ateliere scolare, ferme didactice, gradini botanice, terenuri agricole, camine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case de cultura ale studentilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze si complexuri cultural-sportive, palate si case ale copiilor si elevilor, baze de odihna si tratament, spatii cu destinatia de locuinta, precum si orice alt obiect de patrimoniu destinat invatamantului si salariatilor din invatamant.
(3) Baza materiala aferenta procesului de instruire si de educatie, mentionata la alin. (2) si realizata din fondurile statului sau din fondurile institutiilor si intreprinderilor de stat in perioada anterioara datei de 22 decembrie 1989, se reintegreaza, fara plata, in patrimoniul Ministerului Educatiei Nationale, al institutiilor si unitatilor de invatamant si de cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de stat. Predarea-preluarea se face pe baza de protocol. Justa despagubire se acorda, dupa caz, de Guvern. In aceleasi conditii se reintegreaza fara plata si imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990, au trecut in patrimoniul unor societati comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe baza de protocol de predare-preluare.
(4) Baza materiala a institutiilor de invatamant superior de stat este de drept proprietatea acestora, iar cea a unitatilor de invatamant preuniversitar, pana la aparitia Legii patrimoniului public si privat al statului, ramane in proprietatea Ministerului Educatiei Nationale, cu exceptia unitatilor scolare organizate impreuna cu agenti economici.
(5) Constructiile si terenurile aferente procesului instructiv-educativ nu pot fi transferate decat cu aprobarea Guvernului, la propunerea ministrului educatiei nationale, fara plata si numai in interes public.
(6) Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, disponibile temporar, aflate in patrimoniul institutiilor de invatamant superior de stat sau in administrarea acestora, se poate face pe baza de contract incheiat in conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuala. Bunurile, inclusiv terenurile, aflate in administrarea unitatilor de invatamant preuniversitar de stat, disponibile temporar, pot fi inchiriate pe baza de contract incheiat in conformitate cu prevederile legale, cu revizuire anuala a acestuia, numai in conformitate cu metodologia stabilita de Ministerul Educatiei Nationale. Inchirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor, in conditiile prevazute la alineatele precedente, se face cu prioritate pentru activitati de invatamant.
(7) Detinatorii de bunuri prevazute la alin. (3) si (4), care urmeaza sa fie reintegrate in patrimoniul Ministerului Educatiei Nationale, al institutiilor si unitatilor de invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de stat, sunt obligati sa puna la dispozitie imputernicitilor Ministerului Educatiei Nationale toate documentele care atesta proprietatea, precum si documentele necesare in vederea inregistrarii in evidentele contabile.
(8) Ministerul Educatiei Nationale, prin imputernicitii sai, va actiona in justitie persoanele juridice sau fizice care refuza semnarea protocoalelor si predarea documentelor de proprietate. Aceste actiuni sunt scutite de taxa de timbru.
(9) Inscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile apartinand Ministerului Educatiei Nationale sau institutiilor si unitatilor de invatamant si cercetare stiintifica din sistemul invatamantului de stat se face, dupa caz, in registrul de inscriptiuni si transcriptiuni, in cartile funciare sau in cartile de publicitate funciara, cu scutire de plata taxelor prevazute de lege.
(10) Actiunile in justitie formulate de Ministerul Educatiei Nationale si de inspectoratele scolare pentru aplicarea prevederilor alin. (1)-(3) sunt scutite de taxa de timbru.

Art. 167
(1) Ministerul Educatiei Nationale, prin inspectoratele scolare, asigura, cu sprijinul material al consiliilor locale, administrarea si functionarea tuturor unitatilor din invatamantul preuniversitar de stat.
(2) Finantarea cheltuielilor de functionare, intretinere si reparare a unitatilor din invatamantul preuniversitar, precum si a bazei didactico-materiale, cu exceptia celor cuprinse la alin. (4) si (5), este asigurata prioritar de catre consiliile locale din bugetele locale, precum si din resursele proprii ale respectivelor unitati. Decontarea cheltuielilor alocate din bugetele locale se face de catre consiliile locale, in baza documentatiei prezentate de unitatile scolare.
(3) Unitatile de invatamant special, cluburile, taberele, palatele copiilor si casele corpului didactic se finanteaza din bugetul Ministerului Educatiei Nationale.
(4) Ministerul Educatiei Nationale asigura de la bugetul de stat fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar si administrativ din unitatile si din institutiile de invatamant preuniversitar, pentru deplasari, precum si pentru cheltuieli de dotari cu obiecte de inventar si carti.
(5) Ministerul Educatiei Nationale poate aloca de la buget fonduri pentru finantarea cheltuielilor curente aferente unor activitati extrascolare, educatiei copiilor cu deficiente, perfectionarii pregatirii profesionale a cadrelor didactice si altor actiuni si activitati, in conditiile legii.
(6) In zonele defavorizate, precum si in situatii speciale stabilite prin hotarare a Guvernului se pot aloca fonduri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educatiei Nationale, pentru dezvoltarea si modernizarea bazei materiale a invatamantului preuniversitar, precum si pentru alte cheltuieli.
(7) Creditele externe contractate de Ministerul Educatiei Nationale cu aprobarea Guvernului, precum si dobanzile aferente acestora se ramburseaza din bugetul de stat.

Art. 168
(1) In scopul intretinerii, dezvoltarii si modernizarii bazei materiale si de practica in institutiile si unitatile de invatamant, cu ocazia aprobarii bugetului de venituri si cheltuieli pentru unitatile subordonate, Ministerul Educatiei Nationale constituie Fondul national al formarii profesionale, din credite bugetare si din alte surse dobandite in conditiile legii.
(2) Fondul national al formarii profesionale se gestioneaza cu consultarea Consiliului National pentru Formare si Educatie Continua, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului educatiei nationale.

Art. 169
(1) Unitatile de invatamant primar si gimnazial din mediul rural si periurban, precum si liceele agricole, agromontane, silvice si pedagogice, care nu au in proprietate terenuri agricole in extravilan, primesc in folosinta, pentru constituirea lotului didactic experimental, o suprafata de 1 ha pentru scolile primare, 2 ha pentru scolile gimnaziale, 3 ha pentru liceele pedagogice si minimum 10 ha pentru liceele agricole, agromontane si silvice, in echivalent arabil.
(2) Loturile experimentale prevazute la alin. (1) se atribuie, la cerere, unitatilor scolare respective din terenurile agricole si silvice ce au apartinut scolilor sau, dupa caz, din fondul de rezerva al localitatilor, aflat la dispozitia consiliilor locale.
(3) In cazul in care pe teritoriul localitatii nu exista resurse de pamant conform prevederilor alin. (2), suprafetele cuvenite se atribuie in folosinta din terenurile aflate in proprietatea autoritatilor publice locale sau in administrarea Agentiei Nationale de Dezvoltare si Amenajare Rurala.
(4) Reconstituirea dreptului de proprietate la unitatile scolare prevazute la alin. (1), punerea in posesie, precum si eliberarea titlurilor de proprietate se fac de catre comisiile locale si judetene de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Art. 170
(1) Finantarea invatamantului de stat se face de la bugetul de stat, in limitele a cel putin 4% din produsul intern brut, in concordanta cu urmatoarele cerinte:
a) considerarea dezvoltarii invatamantului ca o prioritate nationala, pentru pregatirea resurselor umane la nivelul standardelor internationale;
b) profesionalizarea resurselor umane in concordanta cu diversificarea pietei muncii;
c) dezvoltarea invatamantului superior si a cercetarii stiintifice universitare pentru integrare la varf in viata stiintifica mondiala.
(2) Sistemul de finantare a invatamantului asigura descentralizarea gestionarii fondurilor si permite implicarea comunitatilor locale in alocarea de resurse financiare suplimentare pentru invatamant.
(3) Institutiile si unitatile de invatamant pot beneficia si de alte surse de venituri dobandite in conditiile legii: venituri proprii, subventii, donatii, sponsorizari si taxe de la persoane juridice si fizice. Veniturile obtinute din sursele mentionate se gestioneaza si se utilizeaza integral la nivelul institutiilor si unitatilor respective, inclusiv pentru majorarea fondului de salarii, fara varsaminte la bugetul de stat, la bugetele locale si fara a afecta alocatiile bugetare.
(4) Fondurile alocate Ministerului Educatiei Nationale pentru invatamantul preuniversitar se repartizeaza inspectoratelor scolare care le redistribuie unitatilor de invatamant din teritoriu prin ordonatorii tertiari de credite subordonati.
(5) Baza de calcul al fondurilor alocate fiecarei unitati si institutii de invatamant reprezinta cuantumul din bugetul de stat care revine unui prescolar, elev, student sau cursant, in functie de nivelul si specificul instruirii si de ceilalti indicatori specifici activitatii in invatamant, in special de cei referitori la calitatea prestatiei in invatamant.
(6) Invatamantului superior i se aloca un fond distinct de cercetare din bugetul global al cercetarii stiintifice. Alocarea fondurilor de finantare a cercetarii se face dupa criterii competitive, in functie de prioritatile nationale si de performantele obtinute sau anticipate. Competitia pentru fondurile de finantare a cercetarii este deschisa tuturor institutiilor de invatamant superior acreditate. Alocarea fondurilor pentru finantarea cercetarii se face de Ministerul Educatiei Nationale, la propunerea Consiliului National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior. Consiliul are personal propriu, integrat in Ministerul Educatiei Nationale.
(7) Fondurile de investitii pentru obiective noi si dotari cu echipamente se aloca separat, in functie de prioritatile strategice ale dezvoltarii invatamantului. Pot beneficia de alocarea acestor fonduri toate unitatile si institutiile de invatamant acreditate, conform legii.
(8) Executia bugetara anuala a institutiilor si unitatilor de invatamant este publica.

Art. 171
(1) Institutiile de invatamant superior de stat functioneaza ca institutii finantate din fondurile alocate de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.
(2) Veniturile acestor institutii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educatiei Nationale, pe baza de contract, pentru finantarea de baza si finantarea complementara, realizarea de obiective de investitii, fonduri pentru burse si protectia sociala a studentilor, precum si din venituri proprii, dobanzi, donatii, sponsorizari si taxe percepute in conditiile legii de la persoane fizice si juridice, romane sau straine, si din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de institutiile de invatamant superior, in conditiile autonomiei universitare, in vederea realizarii obiectivelor care le revin in cadrul politicii statului din domeniul invatamantului si cercetarii stiintifice universitare.
(3) Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat, in functie de numarul de studenti si doctoranzi admisi la studii fara taxa, de numarul de cursanti, de nivelul si specificul instruirii teoretice si practice si de ceilalti indicatori specifici activitatii de invatamant, in special de cei referitori la calitatea prestatiei in invatamant.
(4) Finantarea de baza se realizeaza de Ministerul Educatiei Nationale, pentru a se asigura desfasurarea in conditii normale a procesului de invatamant, la nivel universitar si postuniversitar, conform standardelor nationale.
(5) Finantarea complementara se asigura atat din sume de la bugetul de stat, cat si din surse externe, respectiv imprumuturi si ajutoare externe.
(6) Finantarea complementara se realizeaza de Ministerul Educatiei Nationale prin:
a) subventii pentru cazare si masa;
b) fonduri alocate pe baza de prioritati si norme specifice pentru dotari si alte cheltuieli de investitii si reparatii capitale;
c) fonduri alocate pe baze competitionale pentru cercetarea stiintifica universitara.
(7) Finantarea institutiilor de invatamant superior de stat se face pe baza de contract incheiat intre Ministerul Educatiei Nationale si institutia de invatamant superior respectiva, dupa cum urmeaza:
a) contract institutional pentru finantarea de baza, pentru fondul de burse si protectie sociala a studentilor, precum si pentru finantarea de obiective de investitii;
b) contract complementar pentru finantarea cercetarii stiintifice universitare, a reparatiilor capitale, a dotarilor si a altor cheltuieli de investitii, precum si subventii pentru cazare si masa. Sumele aferente cercetarii stiintifice universitare, cuprinse in contractul complementar, se esaloneaza, prin exceptie de la alte reglementari, in rate stabilite prin grafice, anexe la contractele de cercetare respective.
(8) Criteriile prin care se stabileste finantarea institutiilor de invatamant superior de stat din bugetul de stat se aproba de Ministerul Educatiei Nationale, luand in considerare propunerile Consiliului National de Finantare a Invatamantului Superior si, respectiv, ale Consiliului National al Cercetarii Stiintifice Universitare. In baza criteriilor aprobate Consiliul National de Finantare a Invatamantului Superior si Consiliul National al Cercetarii Stiintifice Universitare propun Ministerului Educatiei Nationale alocarea de fonduri corespunzatoare pentru finantarea institutiilor de invatamant superior de stat. Consiliul National de Finantare a Invatamantului Superior si Consiliul National al Cercetarii Stiintifice Universitare, ca organisme consultative de specialitate, au personal propriu si sunt finantate de la bugetul Ministerului Educatiei Nationale.
(9) Fondurile pentru burse si protectia sociala a studentilor se aloca in functie de numarul de studenti si doctoranzi de la invatamantul de zi, fara taxa de studii.
(10) Bugetele de venituri si cheltuieli ale institutiilor de invatamant superior de stat se aproba de Ministerul Educatiei Nationale, dupa adoptarea bugetului de stat, prin ordin al ministrului.
(11) Soldurile ramase la sfarsitul anului din executia bugetului prevazut in contractul institutional, precum si soldurile aferente cercetarii stiintifice universitare si veniturile extrabugetare raman la dispozitia institutiilor de invatamant superior si se cuprind in bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei, fara varsaminte la bugetul de stat si fara afectarea alocatiilor de la bugetul de stat pentru anul urmator.
(12) Indicatorii sintetici din executia bugetara a institutiilor de invatamant superior se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Art. 172
(1) Elevii si studentii de la cursurile de zi din invatamantul de stat pot beneficia de burse de performanta, de merit, burse de studiu si burse de ajutor social.
(2) Elevii si studentii pot beneficia de burse pe baza de contract incheiat cu agenti economici ori cu alte persoane juridice sau fizice, precum si de credite pentru studiu acordate de banci in conditiile legii.
(3) Bursele acordate elevilor din invatamantul preuniversitar se suporta din bugetul de stat.
(4) Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educatiei Nationale, in colaborare cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanta, de merit, de studiu si de ajutor social se stabilesc anual, in consiliile de administratie ale inspectoratelor scolare si in senatele universitare, in limitele fondurilor repartizate si in raport cu integralitatea efectuarii de catre elevi si studenti a activitatilor scolare si universitare. Bursele de care beneficiaza elevii si studentii sunt indexabile. Cuantumul minim al bursei studentilor trebuie sa acopere cheltuielile de cazare si de masa.
(5) Elevii, studentii si cursantii straini pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(6) Ministerul Educatiei Nationale acorda anual un numar de burse pentru doctorat cu durata de 4 ani institutiilor care organizeaza aceasta forma de invatamant. Bursele se obtin prin concurs, la nivelul institutiilor de invatamant superior. Bursierii, pe perioada bursei, au drepturile si obligatiile profesionale ale unui preparator universitar. Activitatea respectiva constituie vechime in munca.
(7) Ministerul Educatiei Nationale acorda anual burse pentru stagii de studii universitare si postuniversitare in strainatate din fonduri constituite in acest scop. Aceste burse se obtin prin concurs organizat la nivel national.
(8) La concursurile pentru obtinerea burselor prevazute la alin. (6) si (7) pot participa studentii si absolventii institutiilor de invatamant superior de stat si cei ai institutiilor de invatamant superior particular acreditate.

Art. 173
(1) Cheltuielile de intretinere a internatelor, caminelor si cantinelor, destinate elevilor si studentilor, se acopera din veniturile proprii ale unitatilor si institutiilor de invatamant respective; ele se completeaza cu subventii acordate din bugetul de stat si din bugetele locale.
(2) Institutiile de invatamant superior de stat asigura, pentru efectuarea practicii comasate a studentilor, pe perioada prevazuta in planurile de invatamant, cheltuielile de masa, cazare si transport, in situatiile in care practica se desfasoara in afara centrului universitar respectiv.
(3) Documentatia tehnica si materialele pentru constructii destinate invatamantului de stat si celui particular acreditat, precum si achizitionarea de aparatura, utilaje, fond de carte, publicatii si dotari pentru procesul didactic sunt scutite de T.V.A. si de taxe vamale.

Art. 174
Pentru invatamantul de stat prescolar, primar si gimnazial se asigura gratuit manualele scolare. Beneficiaza de aceeasi gratuitate si elevii din invatamantul profesional si liceal ai caror parinti au venitul lunar, pe membru de familie, egal sau mai mic decat salariul minim brut pe economie.

Art. 175
Prescolarii, elevii si studentii beneficiaza de asistenta medicala si psihologica gratuita in cabinete medicale si psihologice scolare ori in policlinici si unitati spitalicesti de stat.

Art. 176
(1) Elevii si studentii beneficiaza de tarif redus cu 50% pentru transportul local in comun, de suprafata si subteran, precum si pentru transportul intern auto, feroviar si naval, in tot timpul anului calendaristic.
(2) Elevii si studentii orfani sau proveniti din casele de copii beneficiaza de gratuitate pentru categoriile de transport prevazute la alin. (1).
(3) Elevii si studentii beneficiaza de tarife reduse cu 50% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, opera, film si la alte manifestari culturale si sportive organizate de institutii publice.
(4) De prevederile acestui articol beneficiaza, de asemenea, elevii si studentii din invatamantul particular acreditat.
(5) Elevii si studentii etnici romani din afara granitelor tarii, bursieri ai statului roman, beneficiaza de gratuitate la toate manifestarile prevazute la alin. (3).
(6) Institutiile de invatamant superior au dreptul de a acorda, in afara cifrei de scolarizare aprobate, cel putin un loc pentru studii gratuite absolventilor cu diploma de bacalaureat primiti din centrele de plasament, in conditiile stabilite de senatul universitar.

Art. 177
(1) Activitatile extrascolare - stiintifice, tehnice, cultural-artistice si sportive -, precum si cele pentru elevii capabili de performante superioare sunt finantate de la bugetul public national, conform normelor stabilite de Ministerul Educatiei Nationale. In acest scop se pot folosi si alte surse de finantare.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul taberelor de creatie, sportive si de odihna ale elevilor si studentilor.

Art. 178
Institutiile si unitatile de invatamant pot primi donatii din tara si din strainatate, in conformitate cu legea, daca servesc politicii educationale a sistemului national de invatamant si daca nu sunt contrare intereselor statului roman.
TITLUL VII: Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 179
(1) Incalcarea prevederilor prezentei legi atrage, dupa caz, raspunderea materiala, disciplinara, contraventionala sau penala.
(2) Impiedicarea persoanelor abilitate de a efectua controlul institutiilor sau al unitatilor de invatamant constituie, dupa caz, abatere disciplinara ori contraventionala sau infractiune. Constatarea contraventiei sau a infractiunii si aplicarea sanctiunilor se fac de catre autoritatile abilitate.

Art. 180
(1) Parintele sau tutorele legal instituit are dreptul de a alege forma de invatamant si felul educatiei copilului minor.
(2) Parintele sau tutorele legal instituit este obligat sa ia masuri pentru asigurarea frecventei scolare a elevului in invatamantul obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi, din culpa parintelui sau a tutorelui legal instituit, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda intre 500.000 lei si 2.000.000 lei.
(3) Constatarea contraventiei si aplicarea amenzii se fac de catre autoritatile prevazute la art. 179 alin. (2).

Art. 181
Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile legale privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor.

Art. 182
Asupra dreptului copilului minor de a urma invatamantul obligatoriu in limba romana sau in limba unei minoritati nationale hotaraste parintele sau tutorele legal instituit.

Art. 183
Pana la elaborarea legii speciale de acreditare a unitatilor invatamantului particular preuniversitar criteriile si standardele de evaluare si acreditare se stabilesc prin hotarare a Guvernului, in baza prezentei legi.

Art. 184
Ministerul Educatiei Nationale poate infiinta organe de specialitate in subordinea sa, potrivit legii.

Art. 185
Activitatea de cercetare stiintifica finantata de la bugetul de stat, desfasurata de personalul didactic, este remunerata in raport cu salariul orar corespunzator functiei didactice, daca in contract nu exista alte prevederi.

Art. 186
Depasirea duratei invatamantului universitar gratuit, corespunzator art. 62 si 67, se suporta de studenti, cu exceptia celor care au avizul comisiei medicale si aprobarea senatului universitar, conform reglementarilor legale.

Art. 187
Statutul profesional al absolventilor de colegii universitare se stabileste de catre Ministerul Educatiei Nationale impreuna cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, in termen de 6 luni de la data publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei.

Art. 188
Carta universitara nu poate avea prevederi contrare legislatiei in vigoare. Nerespectarea legilor in continutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv.

Art. 189
Examenul de capacitate si examenul de bacalaureat se sustin conform prevederilor prezentei legi, incepand cu prima sesiune organizata dupa intrarea in vigoare a acesteia.

Art. 190
(1) Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei*). Pe data intrarii in vigoare a legii se abroga Legea educatiei si invatamantului nr. 28/1978, precum si orice alte dispozitii contrare prezentei legi.
(2) In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei Ministerul Educatiei Nationale elaboreaza regulamentele care decurg din aplicarea acestei legi si stabileste masuri tranzitorii.
*) A se vedea si datele de intrare in vigoare a actelor normative modificatoare.
Publicata in Monitorul Oficial cu numarul 606 din data de 10 decembrie 1999

Lista de acte normative care aduc modificari la legea invatamantului


Modificata:

O.U.G. nr.30/2000
pentru modificarea si completarea art. 166 din Legea invatamantului nr.84/1995 modifica art. 166 alin. (4); introduce alin. (41) - (44) la art. 166

O.U.G. nr.130/2000
privind modificarea si completarea Legii invatamantului nr.84/1995, republicata modifica art. 31 alin. (1); completeaza art. 24 alin. (1) cu lit. d, art. 26 alin. (2) lit. B cu un paragraf, art. 59 cu alin. (5)

O.U.G. nr.206/2000
pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr.84/1995 modifica art. 166 alin. (41) si (42), art. 167 alin. (1) si (3); introduce alin. (45) si (46) la art. 166, alin. (21) la art. 167

O.U.G. nr.295/2000 pentru suspendarea aplicarii sau abrogarea unor ordonante si ordonante de urgenta ale Guvernului suspenda O.U.G. nr. 130/2000

O.U.G. nr.32/2001
pentru reglementarea unor probleme financiare modifica art. 170 alin. (1)

L. nr.98/2001
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.130/2000 privind modificarea si completarea Legii invatamantului nr.84/1995, republicata abroga lit. d de la art. 24 alin. (1), paragraful "Filiera profesionala" din art. 24 alin. (2) lit. B si alin. (5) de la art. 59 - introduse prin art. unic pct. 1, 2 si 4 din O.U.G. nr. 130/2000

L. nr.159/2001
pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.112/1999 privind organizarea si desfasurarea celei de a doua sesiuni a examenului national de capacitate in anul 1999

O.U.G. nr.123/2001
privind reorganizarea comisiei pentru protectia copilului modifica in mod corespunzator

L. nr.713/2001
privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.206/2000 pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr.84/1995 modifica art. 166 alin. (4), (41)-(44), art. 167; abroga alin. (45)-(46)* de la art. 166 si alin. (21) de la art. 167 introduse prin O.U.G. nr. 206/2000

O.U.G. nr.184/2001
pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr.84/1995 modifica art. 166 alin. (41) - (43); introduce alin. (21) la art. 167

Rectificare:
M.Of. nr. 5/8 ian. 2002

Modificata:

L. nr.113/2002
privind respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 30/2000 pentru modificarea si completarea art. 166 din Legea invatamantului nr. 84/1995 (scoasa din evidenta) respinge O.U.G. nr. 30/2000

L. nr.345/2002
privind taxa pe valoarea adaugata (abrogata prin L. nr.571/2003) abroga prevederile art. 173 alin. (3)

L. nr.520/2002
privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 184/2001 pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995 modifica art. 166 alin. (42); introduce alin. (3) la art. 173

L. nr.268/2003
pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995 - modifica art. 6, art. 8 alin. (2), art. 15, art. 17 alin. (2), art. 18 alin. (1), art. 19, art. 20, titlul sectiunii 1 al cap. IV, art. 21, art. 22, titlul sectiunii a 2-a al cap. IV, art. 23, art. 24 alin. (3), art. 25, art. 26, art. 27 alin. (5) si (6), art. 28, titlul sectiunii a 3-a al cap. IV, art. 29, art. 30 alin. (1) si (2), art. 32, art. 34, art. 35, art. 36, art. 38 lit. b) art. 39, art. 40 alin. (1), titlul cap. VI, art. 41 alin. (3), art. 105, art. 107 alin. (2), art. 110 alin. (3), art. 122, art. 142 partea introductiva si lit. d), art. 145 alin. (7), art. 151 alin. (2) lit. d )si e), art. 158 alin. (1) lit. d), art. 180 alin. (2) si (3); introduce alin. (3) la art. 17, sectiunea a 21-a dupa art. 24, sectiunea a 4-a dupa art. 35; abroga art. 31, art. 33, art. 38 lit. e, art. 189dispune republicarea

O.U.G. nr.68/2003
pentru modificarea Legii invatamantului nr. 84/1995 - modifica art. 59 alin. (2), art. 158 alin. (2), art. 174 dispune republicarea

O.G. nr.59/2003
privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale - abroga la 1 ian. 2006 art.173 alin. (3)

O.U.G. nr.110/2003
pentru completarea art. 166 din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata - introduce la art.166 alin. (31) si (32).

L. nr.545/2003
pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 59 /2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale - aproba cu modificari O.G. nr. 59/2003 si abroga art.173 alin.(3).

 
< Precedent   Urmator >
© 2014 Concursurile SMART